Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating.
Există însă și riscul „să nu ne ținem de cuvânt”, potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).
Pe de o parte, există „un semnal pozitiv pentru sustenabilitatea macroeconomică a ţării, pentru cei ce ne finanţează datoria, dar şi pentru noi, pentru BNR, mă refer la ţinta de deficit anunţată, să spunem, în mediul public, de 7%. Combinat cu aceasta vedem formarea unui guvern de coaliţie cu sprijin parlamentar solid, acest aspect favorizează începerea procesului de consolidare bugetară. Vedem un anumit commitment pentru reducerea deficitului, cred că asta este bine, s-a văzut şi în diminuarea primei de risc a ţării”, a declarat Cristian Popa, marți, citat de Agerpres.
Pe de altă parte, riscul pentru 2021 „în primul rând cred că vine tot din partea fiscală – să nu ne ţinem de cuvânt. Eu mă aştept să fie o anumită seriozitate în ceea ce priveşte bugetul, să vedem datele apropiate de ce s-a anunţat, însă cred că de acolo ar veni un principal risc”, a spus Cristian Popa.
(Citiți și: „CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar”)
De riscul fiscal amintit depinde și riscul scăderii ratingului de țară.
Și pentru agențiile de rating „deficitul e poate cel mai important factor şi amândouă (riscurile, cel fiscal și cel de rating, n.r.) se leagă de faptul că deficitul la noi este structural – deficitul a mers către cheltuieli mai degrabă permanente – salarii şi pensii – şi cu atât mai dificil este să reducem acest deficit, însă nu avem de ales”, a explicat Cristian Popa, la o conferință online organizată de ZF.
Revenirea mai lentă a economiei
Creșterea economică din 2021 va fi „undeva între 3 şi 4%”, iar revenirea la nivelul din 2019 se va înregistra la mijlocul sau în a doua parte a anului 2022, potrivit lui Cristian Popa.
Revenirea poate fi mai lentă pentru că, deși cauza căderi ieconomice este din afara economiei, pesistența crizei sanitare are efecte negative prin care economia și-o asumă.
„Noi credem că economia va reveni la nivelul anului 2019 undeva în anul 2022, deci anul următor, pe la mijlocul sau după mijlocul anului. În ceea ce priveşte scenariile de creştere economică, noi suntem puţin mai optimişti, am vedea economia anul acesta undeva între 3 şi 4%”, a declarat Cristtian Popa.
2022 va fi anul „în care vom vedea recuperarea pierderilor cauzate de pandemie, cel puţin când ne referim la nivelul PIB real”, a spus Cristian Popa, citat de Agerpres.
Cum devine economică o criză sanitară
Pentru anul în curs „ne aşteptăm la o revenire moderată anul acesta. Revenirea pare a fi lentă în general, aflată în continuare sub influenţa evoluţiei pandemice. (…) Fiind o criză exogenă, deci venită de undeva din afara economiei, din planul sănătăţii, teoria ne spune că ar fi trebuit ca şi revenirea să fie rapidă, însă persistenţa situaţiei pandemice duce la o anumită endogenizare – cumva se cicatrizează aceste efecte negative asupra economiei, rămân cicatrici, nu mai e doar un şoc, ci un şoc care lasă urme, care are o anumită persistenţă”, a explicat Cristian Popa.
Deja, în trimestrul 4 al anului trecut s-ar putea înregistra stagnare, „nu este de aşteptat să vedem o continuare a dinamicii din trimestrul 3, când am văzut o revenire destul de puternică”, a mai spus bancherul citat.
