Cristian Diaconescu – o cheie de citire politico-militară a ministerialei NATO de la București

Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale Alianței de la București a fost dominată de războiul din Ucraina, iar semnalele politice transmise s-au referit în primul rând la sprijinul asumat și solidar în tot spațiul euro-atlantic cu această națiune răvășită de război.

Toată lumea se întreabă ce se întâmplă în Ucraina și cum va răspunde concret Alianța în fața unei Rusii agresive și imprevizibile. Fost ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, a explicat pentru CursDeGuvernare cum trebuie ”traduse” declarațiile politice făcute la București.

(Citește și: ”Începe ministeriala NATO de la București. Anunțul pe care îl va face secretarul de stat Anthony Blinken”)

Rusia urmărește două obiective prin distrugerea infrastructurii civile din Ucraina

Statele europene membre NATO trebuie să ajungă la un acord politic de sprijin cu Ucraina pentru că Rusia nu acționează numai din punct de vedere militar, ci caută să distrugă și infrastructura civilă.

De la declanșarea conflictului din Ucraina, dar mai pregnant după explozia produsă pe podul Kerci din Crimeea, Rusia atacă toate tipurile de infrastructură din Ucraina.

”Rusia încearcă să transforme Ucraina într-un stat de nelocuit, urmărind două obiective: încearcă să aducă populația la exasperare, sperând ca aceasta să facă presiuni pentru a aduce guvernul la negocieri cu Rusia, și încearcă să provoace un nou val de migrație către Uniunea Europeană”, afirmă Cristian Diaconescu.

Ce înseamnă cuvântul ”coerență” când se referă la flancul estic al NATO

Atât președintele Iohannis cât și oficiali ai NATO au vorbit de ”coerență în acțiuni”.

”Pe flancul estic al NATO există o diferență între zona de nord, de lângă Marea Baltică, și zona de sud a Mării Negre, deși din 1992 încoace toate acțiunile ostile ale Rusiei au avut poziționări în Marea Neagră.

Acum, solicitările președintelui Iohannis țin nu doar de prepoziționarea de armamente, ci și de concretizarea deciziilor anterioare ale NATO. Grupurile de luptă nu sunt încă deplin operaționale. Sperăm apoi ca aceste grupuri de luptă să fie ridicate efectiv la nivel de brigadă, cum s-a discutat la Madrid”, afirmă Cristian Diaconescu.

(Citește și: ”Jens Stoltenberg la București – Președintele Iohannis cere NATO suplimentarea echipamentelor și soldaților pe flancul estic”)

Tot la capitolul coerență, Cristian Diaconescu prezintă o altă diferență între zonele de nord și sud de pe flancul estic NATO:

”Oficiali din statele de la Marea Baltică și din Nordul îndepărtat se întâlnesc o dată pe săptămână și se prezintă întotdeauna cu poziții comune. Nu se întâmplă la fel în sud…
Pe flancul estic există o diferență uriașă în materie de coeziune. Vorbim, sperăm la creșterea investițiilor militare și a posturii de apărare la Marea Neagră, dar statele de aici, din sud, nu au coeziunea celor din nordul continentului”.

Secretarul de stat Anthony Blinken – la guvern și Cotroceni

Prezent la București pentru ministeriala NATO, secretarul de stat american a avut o agendă încărcată, cu întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă și cu președintele Klaus Iohannis.

În declarațiile oficiale, în special premierul Ciucă a adăugat componentei de apărare și nuanțe politico-economice. Care sunt speranțele României de la seria de întâlniri de marți, în opinia lui Cristian Diaconescu:

1. Din punct de vedere militar trebuie remarcată prezența semnificativă s Statelor Unite în România în baza parteneriatului strategic România – SUA. Statele Unite se poziționează militar mult mai categoric în România decât statele europene, iar asta nu se va schimba.
2. Prezența comercială este mai redusă din motive obiective: când iau decizii de investiții companiile își fac propriile evaluări și nu prea țin cont de semnalele politice de la Washington. Lucrul acesta se poate remedia doar bilateral, de către guvern.
3. În plan politic, dorința României ține de acceptarea în programul Visa Waiver. Sperăm în continuarea dialogului bilateral pe această temă.

Fostul ministru de Externe al României vede mai posibilă dezvoltarea de proiecte comune cu componentă militară:

”Acest tip de cooperare bilaterală este posibil să fie întărită pentru că intră în logica diferită a Statelor Unite față de cea europeană. Conceptul de neutralitate cade în desuetudine, iar state precum Țările de Jos, Spania, Germania vor cheltui mult mai mult pentru înzestrare, într-o perioadă în care UE încă nu reușește să avanseze rapid pe calea Politicii comune de apărare”, afirmă Cristian Diaconescu.

Există și un alt element care favorizează proiecte economice cu componentă militară comune cu Statele Unite:
războiul din Ucraina golește arsenalele europene, iar aliații vor trebui să își refacă stocurile de armamente și muniții. Acesta a fost și mesajul transmis de ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de ministeriala NATO de la București.

(Citește și: ”Statele NATO trebuie să își crească capacitățile de producție a armelor – anunță Ucraina înaintea reuniunii Alianței de la București”)

***