La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

De ce nu poate Parlamentul să audieze un magistrat

de Cristi Danilet 15.8.2012

Un fost preşedinte al României a cerut ieri ca procurorul general al României să fie audiat în Parlament cu privire la desfăşurarea unor anchete de procurori cu privire la anchetarea unor aspecte ale referendumului pentru demiterea preşedintelui ţării şi pentru anchetarea unor foşti miniştri şi actuali funcţionari din MAI.

Eu susţin că, în virtutea principiului independenţei justiţiei, o asemenea audiere este imposibilă.

Într-o lucrare relativ recentă publicată în revista INM am tratat problema independenţei magistraţilor din perspective standardelor internaţionale. Notam acolo următoarele:

“Prezenţa puterii legislative în spectrul juridic se manifestă în mod necesar prin legile care statuează organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, pe de o parte, şi în elaborarea actelor normative ce urmează a fi astfel aplicate pentru restabilirea şi păstrarea ordinii de drept, pe de altă parte. Astfel se explică că judecătorii se supun legii, ceea ce nu afectează principiul independenţei judecătorului: instanţele nu pot funcţiona în vid, astfel că prin lege se creează doar cadrul normativ în care judecătorul să funcţioneze.

Însă dincolo de atribuţiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecătorul, nu poate să îi adreseze ordine, nici să se substituie lui. Parlamentul nu trebuie să intervină în actul de justiţie decât cel mult pentru acordarea amnistiei sau graţierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdicţionale sau execuţionale ori audierea judecătorilor în legătură cu soluţiile lor sunt inadmisibile”.

În lucrarea mea fac referire la judecători, dar potrivit standardelor internaţionale aceste afirmaţii sunt valabile şi pentru procurori atât timp cât statutul lor este asemănător cu cel al judecătorilor, aşa cum este şi în România.

Precizez că CSM s-a mai pronunţat odată pe această situaţie. Astfel, în data de 24 mai 2007, Plenul CSM a decis în unanimitate că “procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească. De asemenea, s-a hotărât că, în mod excepţional, pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare atunci când este necesară clarificarea unor aspecte de natură tehnică sau a unor informaţii de interes public.”

Mai jos, argumentele naţionale şi internaţionale aplicabile:

Decizia nr.45/1994 a CCR

Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii [art.123 alin.(2) din Constituţie], iar rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai CSM [art.133 alin.(2) coroborat cu art.124 alin.(1) din Constituţie]. Orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispoziţiile constituţionale care stabilesc, chiar dacă implicit, separaţia puterilor în stat şi, desigur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetăţean în faţa unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitatea, contravine dispoziţiilor constituţionale privind libertăţile cetăţeneşti şi justiţia. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relaţii în legătură cu obiectul anchetei.

Regulamentul Camerei Deputaţilor

Art. 71. – (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de guvern sau de administraţia publică. Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată. (2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor

Regulamentul Senatului

Art.76.- (1) Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică centrală ori a unei instituţii de sub autoritatea acestora. Art.159.-În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, întrebări care se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau care pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată, care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice.

Recomandarea (2012) 12 cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile

14. Legea trebuie să prevadă sancţiuni împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze judecătorii într-un mod nepotrivit. 15. Hotărârile trebuie să fie motivate şi pronunţate în mod public. Nu ar trebui să existe vreun alt mod în care judecătorii să fie obligaţi să îşi justifice hotărârile. 16. Deciziile judecătorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizări, în afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, aşa cum sunt ele prevăzute de lege. 17. Cu excepţia deciziilor privind amnistia, graţierea sau altor măsuri similare, puterile executivă şi legislativă nu pot lua decizii care să invalideze hotărâri judecătoreşti. 18. Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac.

Linii directoare ale ONU privind rolul procurorilor

4. Statele membre trebuie să se asigure că procurorii sunt capabili să îşi exercite atribuţiile profesionale, fără nicio intimidare, impediment, hărţuire, ingerinţe necorespunzătoare sau expunerea nejustificată la răspundere civilă, penală sau de altă natură.

Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară

1.4. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul trebuie să fie independent faţă de colegii săi magistraţi în legătură cu deciziile sale, pe care el este obligat să le ia independent.

Comentariu la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară:

Judecătorul nu este obligat să raporteze motivele cauzelor: 41. Obligaţia de a răspunde în faţa oricui, şi în special în faţa unei persoane care ar putea fi prejudiciată de acţiunea judecătorului, este contrară independenţei justiţiei. Cu excepţia motivărilor judecătoreşti sau a altor proceduri prevăzute de lege, judecătorul nu este obligat să îşi justifice soluţia, nici chiar faţă de alţi membri ai sistemului judecătoresc. Dacă o decizie judecătorească dă dovadă de atâta incompetenţă încât să justifice iniţierea acţiunii disciplinare, în acest caz foarte rar judecătorul nu este obligat să „raporteze”, ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii.

*

Cristi Dănileț este judecător, membru în Consiliul Superior al Magistraturii

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2012

6 comentarii

  1. viviana
    16.8.2012, 12:00 am

    mai sunteti multi…?! Lume buna, ati cazut cu totii in cap?! Pe cine sfidezi matale ca nu se intelege?!

  2. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 8:53 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:LikeBe the first to like this. This entry was posted in Băga-mi-aș […]

  3. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 11:19 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:Like7 bloggers like this. This entry was posted in Băga-mi-aș votul! and […]

  4. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 11:20 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:Like7 bloggers like this. This entry was posted in Băga-mi-aș votul! and […]

  5. cristi
    20.8.2012, 2:35 am

    Congresul SUA poate nu doar să audieze, ci şi să demită atât judecătorii Curţii Supreme cât şi pe preşedinte. Iar SUA e un regim prezidenţial, unde preşedintele este şeful executivului. Există un principiu pe care dl. Danileţ îl uită interesat, acela al controlului reciproc al puterilor statului. Sau pe englezeşte “checks and balances”.

  6. alex
    30.8.2012, 10:23 am

    cred ca e un caz foarte interesant si suscita multe intrebari, mai ales privind statutul procurorului, accountability si relatia cu politicul.

    in SUA de ex, procurorul general e parte a Cabinetului, e parte a executivului.

    in urma scandalului cu armele traficate de ATF care au ajuns in Mexic, Eric Holder a fost convocat la o comisie a Congresului si a dat marturie sub juramant despre actiunile oamenilor din subordinea sa.

    cum e in Europa – procurorii sunt sau nu sunt considerati magistrati de catre curtea europeana a drepturilor omului? Parca retin ca nu – altfel ar avea voie sa semneze mandate de arest, insa nu au acest drept pentru ca mandatele trebuie semnate numai de judecatori, care au independenta garantata, sunt inamovibili si sunt magistrati.

    In cazul de fata, eu cred ca parlamentarii, dat fiind ca par in conflict de interes politic, eu cred nu ar trebui sa convoace procurorii – nu ca nu ar avea dreptul dar aparentele sunt problematice.

    Daca exista suspiciuni de incalcare grava a drepturilor omului, investigatii comandate, se poate face o comisie de ancheta din experti straini – altfel parlamentarii intra intr-un aparent conflict de interes.

Lăsați un comentariu


Stiri

Carlyle intră în competiția pentru participația Exxon la zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

De datele privind participația de 50% a ExxonMobil la concesiunea zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră s-au interesat mai multe companii decât cele… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan – raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicelider al Grupului PPE responsabil pentru bugete, a fost ales raportor al Parlamentului European privind finanțarea Pactului Ecologic propus… Mai mult

Stiri

Planul de pace Trump-Netanyahu în Orientul Mijlociu și harta lui. UE se opune și cere respectarea rezoluțiilor ONU

Razvan Diaconu

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au anunţat, marţi, planul lor de pace pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede suveranitatea Israelului asupra… Mai mult

Europa

Noul director general al  grupului Renault este italianul Luca de Meo, fost președinte Seat

Adrian N Ionescu

Începând din luna iulie, postul de director general al grupului auto francez Renault este Luca de Meo (foto), fostul preşedinte de la Seat (din grupul… Mai mult

Stiri

Premierul s-a întâlnit cu reprezentanții grefierilor

Vladimir Ionescu

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe așteaptă votul de miercuri al parlamentarilor pe proiectul de eliminare a pensiilor speciale, după care Adunarea Generală va decide… Mai mult

Stiri

Ordinul Arhitecților cere deblocarea procedurii de înscriere a Roșiei Montana în Patrimoniul Mondial

Vladimir Ionescu

Ordinul Arhitecților din România solicită ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial… Mai mult

Stiri

Premierul Orban deschide un nou front: ”recalcularea pensiilor nesimțite”

Razvan Diaconu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut marți, în cadrul şedinţei de guvern, miniştrilor Muncii, Apărării şi Internelor să aibă în vedere recalcularea „pensiilor nesimţite”. Ludovic Orbana… Mai mult