fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

De ce nu poate Parlamentul să audieze un magistrat

de Cristi Danilet 15.8.2012

Un fost preşedinte al României a cerut ieri ca procurorul general al României să fie audiat în Parlament cu privire la desfăşurarea unor anchete de procurori cu privire la anchetarea unor aspecte ale referendumului pentru demiterea preşedintelui ţării şi pentru anchetarea unor foşti miniştri şi actuali funcţionari din MAI.

Eu susţin că, în virtutea principiului independenţei justiţiei, o asemenea audiere este imposibilă.

Într-o lucrare relativ recentă publicată în revista INM am tratat problema independenţei magistraţilor din perspective standardelor internaţionale. Notam acolo următoarele:

“Prezenţa puterii legislative în spectrul juridic se manifestă în mod necesar prin legile care statuează organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, pe de o parte, şi în elaborarea actelor normative ce urmează a fi astfel aplicate pentru restabilirea şi păstrarea ordinii de drept, pe de altă parte. Astfel se explică că judecătorii se supun legii, ceea ce nu afectează principiul independenţei judecătorului: instanţele nu pot funcţiona în vid, astfel că prin lege se creează doar cadrul normativ în care judecătorul să funcţioneze.

Însă dincolo de atribuţiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecătorul, nu poate să îi adreseze ordine, nici să se substituie lui. Parlamentul nu trebuie să intervină în actul de justiţie decât cel mult pentru acordarea amnistiei sau graţierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdicţionale sau execuţionale ori audierea judecătorilor în legătură cu soluţiile lor sunt inadmisibile”.

În lucrarea mea fac referire la judecători, dar potrivit standardelor internaţionale aceste afirmaţii sunt valabile şi pentru procurori atât timp cât statutul lor este asemănător cu cel al judecătorilor, aşa cum este şi în România.

Precizez că CSM s-a mai pronunţat odată pe această situaţie. Astfel, în data de 24 mai 2007, Plenul CSM a decis în unanimitate că “procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească. De asemenea, s-a hotărât că, în mod excepţional, pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare atunci când este necesară clarificarea unor aspecte de natură tehnică sau a unor informaţii de interes public.”

Mai jos, argumentele naţionale şi internaţionale aplicabile:

Decizia nr.45/1994 a CCR

Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii [art.123 alin.(2) din Constituţie], iar rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai CSM [art.133 alin.(2) coroborat cu art.124 alin.(1) din Constituţie]. Orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispoziţiile constituţionale care stabilesc, chiar dacă implicit, separaţia puterilor în stat şi, desigur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetăţean în faţa unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitatea, contravine dispoziţiilor constituţionale privind libertăţile cetăţeneşti şi justiţia. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relaţii în legătură cu obiectul anchetei.

Regulamentul Camerei Deputaţilor

Art. 71. – (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de guvern sau de administraţia publică. Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată. (2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor

Regulamentul Senatului

Art.76.- (1) Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică centrală ori a unei instituţii de sub autoritatea acestora. Art.159.-În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, întrebări care se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau care pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată, care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice.

Recomandarea (2012) 12 cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile

14. Legea trebuie să prevadă sancţiuni împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze judecătorii într-un mod nepotrivit. 15. Hotărârile trebuie să fie motivate şi pronunţate în mod public. Nu ar trebui să existe vreun alt mod în care judecătorii să fie obligaţi să îşi justifice hotărârile. 16. Deciziile judecătorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizări, în afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, aşa cum sunt ele prevăzute de lege. 17. Cu excepţia deciziilor privind amnistia, graţierea sau altor măsuri similare, puterile executivă şi legislativă nu pot lua decizii care să invalideze hotărâri judecătoreşti. 18. Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac.

Linii directoare ale ONU privind rolul procurorilor

4. Statele membre trebuie să se asigure că procurorii sunt capabili să îşi exercite atribuţiile profesionale, fără nicio intimidare, impediment, hărţuire, ingerinţe necorespunzătoare sau expunerea nejustificată la răspundere civilă, penală sau de altă natură.

Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară

1.4. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul trebuie să fie independent faţă de colegii săi magistraţi în legătură cu deciziile sale, pe care el este obligat să le ia independent.

Comentariu la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară:

Judecătorul nu este obligat să raporteze motivele cauzelor: 41. Obligaţia de a răspunde în faţa oricui, şi în special în faţa unei persoane care ar putea fi prejudiciată de acţiunea judecătorului, este contrară independenţei justiţiei. Cu excepţia motivărilor judecătoreşti sau a altor proceduri prevăzute de lege, judecătorul nu este obligat să îşi justifice soluţia, nici chiar faţă de alţi membri ai sistemului judecătoresc. Dacă o decizie judecătorească dă dovadă de atâta incompetenţă încât să justifice iniţierea acţiunii disciplinare, în acest caz foarte rar judecătorul nu este obligat să „raporteze”, ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii.

*

Cristi Dănileț este judecător, membru în Consiliul Superior al Magistraturii

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2012

6 comentarii

  1. viviana
    16.8.2012, 12:00 am

    mai sunteti multi…?! Lume buna, ati cazut cu totii in cap?! Pe cine sfidezi matale ca nu se intelege?!

  2. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 8:53 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:LikeBe the first to like this. This entry was posted in Băga-mi-aș […]

  3. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 11:19 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:Like7 bloggers like this. This entry was posted in Băga-mi-aș votul! and […]

  4. Deputatul Bulă ot PSD, din Colonești, Olt: “Mă, băieți, hai să vă spun deschis, că sunteți băieți tineri. Din ăia 7,5 milioane câți au votat să plece el, un milion e furăciune, un milion cinci sute. E mai mult? Mai mult nu are cum să fi
    16.8.2012, 11:20 am

    […] ci să răspundă unei acuzaţii sau unei anchete formale desfăşurate conform legii. (Cristi Danileț) Share this:Like this:Like7 bloggers like this. This entry was posted in Băga-mi-aș votul! and […]

  5. cristi
    20.8.2012, 2:35 am

    Congresul SUA poate nu doar să audieze, ci şi să demită atât judecătorii Curţii Supreme cât şi pe preşedinte. Iar SUA e un regim prezidenţial, unde preşedintele este şeful executivului. Există un principiu pe care dl. Danileţ îl uită interesat, acela al controlului reciproc al puterilor statului. Sau pe englezeşte “checks and balances”.

  6. alex
    30.8.2012, 10:23 am

    cred ca e un caz foarte interesant si suscita multe intrebari, mai ales privind statutul procurorului, accountability si relatia cu politicul.

    in SUA de ex, procurorul general e parte a Cabinetului, e parte a executivului.

    in urma scandalului cu armele traficate de ATF care au ajuns in Mexic, Eric Holder a fost convocat la o comisie a Congresului si a dat marturie sub juramant despre actiunile oamenilor din subordinea sa.

    cum e in Europa – procurorii sunt sau nu sunt considerati magistrati de catre curtea europeana a drepturilor omului? Parca retin ca nu – altfel ar avea voie sa semneze mandate de arest, insa nu au acest drept pentru ca mandatele trebuie semnate numai de judecatori, care au independenta garantata, sunt inamovibili si sunt magistrati.

    In cazul de fata, eu cred ca parlamentarii, dat fiind ca par in conflict de interes politic, eu cred nu ar trebui sa convoace procurorii – nu ca nu ar avea dreptul dar aparentele sunt problematice.

    Daca exista suspiciuni de incalcare grava a drepturilor omului, investigatii comandate, se poate face o comisie de ancheta din experti straini – altfel parlamentarii intra intr-un aparent conflict de interes.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cu cifrele pe masă – Cătălin Drulă publică situația de la Transporturi ca răspuns la criticile lui Florin Cîțu

Victor Bratu

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a publicat joi pe Facebook date despre execuția bugetară la 6 luni a ministerului pe care îl conduce. Demersul apare în… Mai mult

Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult