fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Creșterea productivității – la jumătate din creșterea salariilor: Unde se decontează diferența

de Adrian N Ionescu , 30.10.2018

De patru ani încoace, creșterea salariului net este mult mai mare decât cea a productivității și, pentru că veniturile angajatorilor nu au crescut pe măsura creșterii salariilor, disproporția s-a mutat în plățile externe ale României.

Dacă angajatorul, privat sau de stat, nu poate compensa creșterea de costuri salariale printr-o creștere corespunzătoare a veniturilor, fie va tăia alte costuri, fie își va diminua surplusul, „dacă o mai fi având vreunul”, explică Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în raportul lunar al băncii privind România.

Cum „tăvălugul creșterii de costuri salariale” pare de neoprit, angajatorul ajunge pe pierdere, sau pe deficit – dacă este stat. Iar deficitele se plătesc cu dobânzi mai mari și, până cele din urmă, cu inflație și putere de cumpărare mai mici.

„Avem următoarea evidență: după 4 ani neîntrerupți în care salariile din economie au crescut mai rapid decât productivitatea (Graficul 1), deficitele s-au acumulat cu repeziciune atât în sectorul comerțului exterior și al contului curent al balanței de plăți, cât și în sectorul bugetar (Graficul 2)”, potrivit raportului citat.

 

La evidență, însă, guvernul răspunde cu o „duplicitate aproape schizofrenică, fiindcă unul e mesajul trimis la Bruxelles și altul cel livrat publicului românesc”, spune economistul șef al BCR. Și explică:

Pe de o parte, Guvernul spune Comisiei Europene că se va încadra în ținta de deficit structural prin înghețarea salariilor în 2019, dar în țară ministrul Finanțelor spune că este doar un „scenariu” și nu un angajament.

„De asemenea, guvernul nu are nicio problema să meargă în Parlament cu un proiect al legii pensiilor care implică niște cheltuieli viitoare masive, fără a preciza în vreo formă modalitatea de finanțare a acestora”, amintește Horia Braun Erdei.

În același timp, „ca și cum problema costurilor salariale ar fi doar a sectorului public, căci, nu-i așa, sectorul privat e major și vaccinat ca să se descurce, guvernul împinge în față o nouă rundă de majorare a salariului minim”, adaugă economistul citat.

Leul la „răscruce de vânturi”

Deficitul de cont curent mi va întârzia să facă presiuni asupra leului, greu de suportat prin politica BNR, mai ales că la factorii negativi interni („deficitele gemene”) se adaugă cei externi și anume atracttivitatea tot mai mare a dolarulkui , ca urmare a creșterii dobânzii.

Totuși, „dacă în trecut leul a fost protejat într-o anumită măsură de creşterile de dobândă ale BNR, acum nu a mai fost cazul, iar moneda naţională pare a se îndrepta spre un final de an destul de slab”, scrie analistul Eugen Șinca, în același raport al BCR.

„Deficitul extern semnificativ în cazul României, care înseamnă în linii mari importuri ridicate de bunuri şi repatrieri de valută spre alte ţări, menţine tendinţa de depreciere a leului, peste un fond extern care afectează aproape toate economiile emergente”, conchide analistul citat.
BCr vede cursul la 4,68 lei / euro la sfârșitul anului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

China adoptă o lege a securității naționale din Hong Kong: conceptul ”o țară – două sisteme” se dezintegrează

Razvan Diaconu

Parlamentul Chinei a aprobat joi noua legislație privind securitatea ce va fi impusă în Hong Kong și va introduce infracțiunea de subminare a autorității Beijingului.… Mai mult

Europa

Germania acuză Rusia că i-a spart e-mailul Angelei Merkel. Ambasadorul rus, convocat la MAE german pentru explicații

Iulian Soare

Ministerul de Externe german l-a convocat joi pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în… Mai mult

Europa

Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști

Alexandra Pele

Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5,… Mai mult

Europa

PIB-ul SUA a scăzut cu 5% în primul trimestru

Alexandra Pele

Economia SUA a înregistrat o contracție de 5% în primul trimestru din 2020, față de 4,8% estimarea anterioară, potrivit datelor revizuite vineri de guvernul american,… Mai mult

Stiri

Moody’s a coborât ratingul Renault la “Ba2” cu perspectivă negativă

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât, joi, cu o treaptă ratingul atribuit constructorului auto francez Renault SA, de la “Ba1” până la… Mai mult

Stiri

Un Top al creşterilor de restanţe la creditele în lei din aprilie

Adrian N Ionescu

Debitorii din Bucureşti (inclusiv Ilfov) şi din judeţul Satu- Mare au contribuit cel mai mult la creşterea cu 3,92% a restanţelor la creditele în lei… Mai mult

Stiri

Detaliile următoarei etape de relaxare anunțate de președintele Iohannis

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că, după data de 1 iunie, ”câteva activități interzise redevin posibile”. Între acestea: reluarea traficului internațional rutier și feroviar,… Mai mult