De patru ani încoace, creșterea salariului net este mult mai mare decât cea a productivității și, pentru că veniturile angajatorilor nu au crescut pe măsura creșterii salariilor, disproporția s-a mutat în plățile externe ale României.
Dacă angajatorul, privat sau de stat, nu poate compensa creșterea de costuri salariale printr-o creștere corespunzătoare a veniturilor, fie va tăia alte costuri, fie își va diminua surplusul, „dacă o mai fi având vreunul”, explică Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în raportul lunar al băncii privind România.
Cum „tăvălugul creșterii de costuri salariale” pare de neoprit, angajatorul ajunge pe pierdere, sau pe deficit – dacă este stat. Iar deficitele se plătesc cu dobânzi mai mari și, până cele din urmă, cu inflație și putere de cumpărare mai mici.
„Avem următoarea evidență: după 4 ani neîntrerupți în care salariile din economie au crescut mai rapid decât productivitatea (Graficul 1), deficitele s-au acumulat cu repeziciune atât în sectorul comerțului exterior și al contului curent al balanței de plăți, cât și în sectorul bugetar (Graficul 2)”, potrivit raportului citat.
La evidență, însă, guvernul răspunde cu o „duplicitate aproape schizofrenică, fiindcă unul e mesajul trimis la Bruxelles și altul cel livrat publicului românesc”, spune economistul șef al BCR. Și explică:
Pe de o parte, Guvernul spune Comisiei Europene că se va încadra în ținta de deficit structural prin înghețarea salariilor în 2019, dar în țară ministrul Finanțelor spune că este doar un „scenariu” și nu un angajament.
„De asemenea, guvernul nu are nicio problema să meargă în Parlament cu un proiect al legii pensiilor care implică niște cheltuieli viitoare masive, fără a preciza în vreo formă modalitatea de finanțare a acestora”, amintește Horia Braun Erdei.
În același timp, „ca și cum problema costurilor salariale ar fi doar a sectorului public, căci, nu-i așa, sectorul privat e major și vaccinat ca să se descurce, guvernul împinge în față o nouă rundă de majorare a salariului minim”, adaugă economistul citat.
Leul la „răscruce de vânturi”
Deficitul de cont curent mi va întârzia să facă presiuni asupra leului, greu de suportat prin politica BNR, mai ales că la factorii negativi interni („deficitele gemene”) se adaugă cei externi și anume atracttivitatea tot mai mare a dolarulkui , ca urmare a creșterii dobânzii.
Totuși, „dacă în trecut leul a fost protejat într-o anumită măsură de creşterile de dobândă ale BNR, acum nu a mai fost cazul, iar moneda naţională pare a se îndrepta spre un final de an destul de slab”, scrie analistul Eugen Șinca, în același raport al BCR.
„Deficitul extern semnificativ în cazul României, care înseamnă în linii mari importuri ridicate de bunuri şi repatrieri de valută spre alte ţări, menţine tendinţa de depreciere a leului, peste un fond extern care afectează aproape toate economiile emergente”, conchide analistul citat.
BCr vede cursul la 4,68 lei / euro la sfârșitul anului.
Urmărește-ne pe Google News
