duminică

26 mai, 2024

15 mai, 2018

Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2018 a crescut cu 4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (4,2% ajustat după sezonalitate, valoarea care va fi comunicată la Eurostat pentru comparabilitate).

Avansul faţă de trimestrul precedent a fost nul (tot ajustat sezonier), situaţie care nu s-a mai întâlnit din T3 2016.

 


Rezultatul brut este bun dar arată cea mai mică valoare dintre cele publicate oficial pentru anii 2016 – 2018. Efectul de bază nefavorabil (tocmai prin anul anterior de creştere susţinută) a jucat un rol important în acest sens şi explică parţial valoarea ceva mai redusă consemnată pe primul trimestru din anul curent.

Atenţie, însă, cifrele de creştere pentru T2, T3 şi T4 2017 sunt şi mai mari decât pentru T1, ceea ce va face şi mai dificilă obţinerea unei creşteri robuste în trimestrele care au mai răma până la finalul acestui an.

De reţinut, ponderea primului trimestru în rezultatul de ansamblu al unui an este relativ redusă, undeva în jur de 20% în loc de 25%, cât ar fi fost în cazul unor rezultate distribuite uniform pe parcursul celor patru trimestre ale anului. De aceea, o ecuaţie matematică simplă arată că vom avea nevoie de un ritm de creştere mediu de 6,6% pe cele trei trimestre rămase pentru a reuşi să atingem cele 6,1% prognozate oficial de Comisia de specialitate.

Ajustarea după sezonalitate arată că situaţia s-a mai întâlnit în T1 2016 iar în T3 2016 rezultatul de creştere a PIB a fost chiar şi mai redus dar, totodată, trebuie remarcat că anul 2016 s-a încheiat cu o creştere de 4,8%. Cel mai probabil, trimestrul următor va aduce o performanţă mai bună decât cea de la începutul anului curent. Rămâne ca ea să fie şi suficientă pentru a permite atingerea creşterii anuale vizate.


Dacă se privește localizat în timp, din perspectiva evoluțiilor de la un trimestru la altul, se poate observa că valoarea înregistrată la începtul acestui an este cea mai mică din ultimele șase trimestre și similară nivelul din trimestrul III 2016. Cert este că avem de-a face cu un start mai slab faţă de cei doi ani anteriori şi va trebui să mai recuperăm pe parcurs.

Problema nu este atât una de nivel de creştere, care este unul respectabil în context european, ci una de evoluţie în timp. Este imperios necesară o schimbare a sensului de evoluţie de la o lună la alta.

Ritmul de creştere al producţiei industriale, cea care susţine întreaga economie, a fost în scădere de la începutul anului.

Nici evoluţia din comerţul cu amănuntul ( parte esenţială a serviciilor, care au pomnderea cea mai însemnată în PIB) nu arată prea grozav. În plus, preţurile producţiei industriale, de care va depinde la final deflatorul utilizat pentru calculul creşterii PIB în termeni reali, deşi în scădere uşoară, au rămas cam sus (3,8) faţă de valoarea de 2,1 a deflatorului avută în vedere la prognoza de 6,1% amintită mai sus.

 

Reamintim că acest deflator este utilizat la trecerea rezultatelor nominale ale PIB în preţurile perioadei de bază, la care se face raportarea pentru a stabili valoarea creşterii economice într-un anumit an faţă de anul precedent.

În 2017, o creştere a preţurilor producţiei industriale de 3,5 a coexistat cu un deflator de 5,3, în condiţiile în care indicele mediu al preţurilor de consum pe primele trei luni a fost de -0,07%, faţă de +4,66% în anul curent.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: