Creşterea economică pe 2018 a fost de doar 4,1%, după ce trimestrul patru s-a soldat cu o valoare identică (previzibilă după datele istorice), în linie cu cele trei trimestre precedente.
Astfel, estimarea-semnal publicată de Institutul Național de Statistică arată un rezultat mult sub prognoza iniţială de 5,5%, catre a stat la baza Legii bugetului pe 2018 şi chiar semnificativ sub recenta ajustare la 4,5%, făcută în prognoza de iarnă de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (aceeaşi instituţie care a reiterat prognoza de 5,5% ca bază pentru Legea Bugetului pentru 2019).
După valorile în creştere din primele trei sferturi ale anului trecut, a venit, inevitabil, şi o reducere a vitezei de creştere a PIB, dacă se ia evoluţia de la un trimestru la altul. Valoarea de 0,7% este identică cu cea din ultimul sfert al lui 2017, dar trebuie remarcat că a fost calculată după ce valorile pentru T1, T2 şi T3 pe 2018 au fost TOATE revizuite în jos faţă de comunicatul anterior al INS.
Reamintim că valoarea PIB este anunţată ca semnal şi revizuită sub forma provizoriu 1 şi provizoriu 2 imediat după finalul anului, apare în forma semidefinitivă de-abia după încă un an de zile şi rămâne în forma definitivă de-abia la doi ani după finalul anului pentru care se face calculul.
(Citiți și: ”Alarmă pe toată linia în comerțul exterior: gradul de acoperire a importurilor cu exporturi coboară sub nivelul din criza economică”)
Mai relevantă, însă, din perspectiva formei în care se face mediatizarea de obicei este evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, de unde rezultă şi creşterea economică pe tot anul.
Se poate observa uşor, fără a fi niciun fel de surpriză, că valoarea pentru T4 a fost „în linie” cu performanţele din trimestrele anterioare.
Aşadar, rezultatul economic obţinut în termeni reali este cel mai slab din ultimii trei ani şi exact pe dos decât s-ar putea crede privind revizuirea succesivă a valorii nominale dinspre 907,9 miliarde lei iniţial (prognoza din noiembrie 2017) spre cele 949,6 miliarde lei utilizate în estimările oficiale, inclusiv pentru calculele privind execuţia bugetară.
De reţinut şi faptul că, în compensaţie pentru valoarea sub aşteptări a creşterii economice pe 2018, prin efect de bază, ar fi mai uşor de obţinut avansul prevăzut oficial pentru PIB pe 2019.
Creşterea economică medie pe ultimii 10 ani, ceva mai mare de 2%
Foarte interesant din perspectiva forţării creşterii economice peste potenţial prin creşterea excesivă a veniturilor (vezi cazul creşterii economice-record din anul 2008) este cum se prezintă creşterea economică a României pe ultimii zece ani, după ce s-au decantat comunicatele iniţiale, s-au refăcut calculele şi s-a ajuns la forma definitivă, care va rămâne în istorie.
Vestea proastă este că, cifrele seci arată o creştere economică medie de doar 2% şi un avans mediu al PIB pe zece ani cu mai puţin de trei procente superior, dacă se face raportarea la nivelul nesustenabil atins în 2008 (pe fondul crizei economice, dar atenţie la încetinirile din prezent ale economiilor Germaniei şi Franţei, corelate cu recesiunea tehnică din Italia, aceste trei economii fiind principalii parteneri comerciali ai ţării noastre).
Oarecum paradoxal, vestea bună este că nivelul de creştere din 2018 a fost mult mai temperat şi mai aproape de potenţial decât în urmă cu zece ani. Ceea ce constituie o premiză a stabilităţii macroeconomice mai bune dar şi un semnal pentru liniştirea expectaţiilor apărute în urma unor promisiuni de creştere de venituri şi de PIB evident nesustenabile, cu un rezultat previzibil presupunând că am învăţat ceva din anii care au trecut de la integrarea în UE.
Asta, cel puţin dacă vrem, la modul serios, să intrăm şi în Zona Euro, la orizontul anului 2024 (care, la scara istoriei, e mâine).
