Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de INS în prima variantă provizorie, ceea ce vine să confirme datele semnal.
Dincolo de o evoluţie sub aşteptările iniţiale de 5,5%, se poate observa şi o uşoară reducere a avansului PIB pe trimestrul III, deşi, paradoxal, am înregistrat cel mai mare avans faţă de trimestrul precedent.
Explicaţia constă în efectul de bază net defavorabil , deoarece în trimestrul de referinţă, T3 2017, se consemnase un nivel record al avansului PIB, de 8,8% faţă de T3 2016.
Din păcate, acelaşi efect de bază mai puţin favorabil decât în prima jumătate a anului, se va manifesta şi în ultimul trimestru, ceea ce face dificilă atingerea nivelului de 4,5% la care a fost reevaluată majorarea PIB pe 2018 (ar fi necesar un rezultat de 5,3% pe T4 2018).
Pe categorii de resurse, industria a adus în primele nouă luni ale anului 2018 cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu 23,6% din total şi 1,1 puncte procentuale din creşterea brută de 4,2%.
Au urmat, cu ponderi semnificative, agricultura (5,5% contribuţie la PIB dar un surprinzător de bun 0,6 pp contribuţie la creşterea economică, de unde se vede anul agricol relativ bun) şi activitatea comercială (18,4% din contribuție la formarea PIB pe 9 luni şi tot 0,6pp efect pe PIB, dar, atenţie, în scădere la doar 15,8% pe T3 2018)
Au urmat, cu ponderi semnificative, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,6% la 9 luni, cu ritm crsecut la 7,2% în T3 2018) şi sectorul de informaţii şi comunicaţii (5,3%, dar în pierdere de viteză la +4,8% pe T3 2018), ambele cu o contribuţie de 0,3 puncte procentuale din cele 4,2 puncte de creştere a PIB.
Cu 0,2 pp au mai venit să majoreze rezultatul economic tranzacţiile imobiliare şi administraţia publică, învăţământul, sănătatea, apărarea etc., domenii în care metodologia de calcul este legată principial de salariile plătite pentru evaluarea valorii adăugate brute în economie.
De reţinut, efectul zero dat de un sector-cheie, cel de intermedieri financiare şi asigurări, precum şi singura valoare negativă din acest tablou, cea din construcţii (-0,2% la 9 luni, cu un îngrijorător -0,4% pe T3 2018).
Tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti
Vă prezentăm , mai jos, tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti, unde avansul în volum este unul robust dar cel al preţurilor unul cam mare ( +6,8% pe total valoare adăugată brută), ce reduce semnificativ din valoarea nominală a sumelor contabilizate în urma avansului în volum. De unde şi cauza direct a unor valori în termeni reali pentru avansul PIB sub cele prognozate iniţial.
Se poate observa că domeniile cele mai performante în volum au fost agricultura şi sectorul IT ( care a înregistrat şi cel mai mic indice de creştere a preţurilor, cu excepţia tranzacţiilor imobiliare), urmate de activităţile profesionale şi de industrie.
La polul opus, pe lângă evoluţia relativ slabă sau chiar negativă în volum, administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. şi construcţiile au venit şi cu indici de preţ foarte ridicaţi, care au afectat rezultatul economic de ansamblu. Ceea ce, într-o măsură ceva mai redusă, se poate spune şi despre sectorul de intermedieri financiare şi de asigurări, altminteri în creştere marcată de profitabilitate.
De subliniat creşterea de două cifre în volum a impozitelor nete, deşi preţurile au avansat aici cu doar ceva mai mult de un procent. de peste cinci procente. Astfel, s-a ajuns la o pondere cam mare a acestora faţă de uzanţe, în structura creşterii PIB. Împărţită după primele nouă luni ale anului în raportul de doar 76% valoare adăugată brută ( 3,2 pp) şi 24% impozite net (1pp), ca să rezulte creşterea PIB de 4,3%.
În fine, dar nu în ultimul rând, ar mai fi de subliniat soldul negativ dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii. Sold care a urcat la peste 17 miliarde de lei ( exporturi de 292,2 miliarde lei şi importuri de 309,5 miliarde lei). Nu doar că ritmul de creştere al exporturilor (+5,9%) a fost sub sub cel al importurilor (+9,1%) dar şi indicele de preţ s-a situat mai sus, cu +4,8% pe partea de export şi +4,1% la import.
Rezultatul acestei combinaţii: un efect de -1,5 puncte procentuale la creşterea PIB. Altfel spus, ne-am fi făcut planul la creştere economică dacă am fi avut o capacitate de a acoperi cererea internă sporită şi o competitivitate în raport cu principalii parteneri din comerţul exterior care să reducă şi nu să crească deficitul extern.
