După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent (valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).
De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +5,9%, pe seria brută și +5,7% la seria ajustată sezonier.
În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016, pentru a ajunge la peste 411 miliarde miliarde lei în semestrul unu 2017 .
Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii trei ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:
Creșterile de prețuri se acumulează ameninţător. Și lista de probleme
Datele prezintă o componentă importantă de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Majorarea consumului prin decizii administrative, cu creşterea exagerată a salariilor din sectorul bugetar, s-a combinat cu reducerea fiscalității. Semnificativ, diminuarea de peste două procente de la indicele de preţ al impozitelor a amplificat PIB cu o jumătate de punct procentual cu preţul expandării deficitului public, foarte probabil, peste limita de 3%.
Deocamdată, numai rezultatele nesperat de bune din industrie au mai susţinut echilibrele macroeconomice la un nivel acceptabil. Contribuţia acestui sector-cheie, care dă tonul pentru întreaga economie, a fost mai mare decât cea a comerţului, segment inflamat de creşterea veniturilor dar fără acoperire suficientă într-un spor pe măsură de productivitate a muncii.
În acest tablou majorările de indici de prețuri pe aproape toată linia, cu excepția notabilă a sectorului de informaţii şi comunicaţii ( performerul absolut al primei părţi a anului în curs prin creşterea de 12,7% în volum), se acumulează ameninţător şi se vor vedea în curând la nivelul inflaţiei măsurate prin indicele preţurilor de consum.
Valorile consemnate în sectorul public ( +17,3%) şi construcţii (+16,6%) sunt de-a dreptul destabilizatoare pentru capacitatea economiei de a prelua şocuri de asemenea amploare. Ele au diminuat serios, în primul caz, şi chiar au penalizat deja, în cazul construcţiilor, avansul economic. Un semn de întrebare se conturează destul de clar la valoarea de 0,0% oferită pentru tranzacţiile imobiliare.
În ce privește utilizarea PIB, consumul populației şi al administraţiei publice au dat aproape integral creşterea economică ( 5% şi, respectiv, 0,5% ca efect asupra PIB), cu o formare brută de capital fix în mare suferinţă ( doar +1,1% în volum, cee ace va afecta performanţele economice în anii care vin), doar +0,2% ca efect pe PIB.
Foarte important, am avut un minus semnificativ, de -0,7%, pe rezultatul de creştere ca urmare a evoluţiilor din comerţul exterior ( mascat provizoriu prin influenţa pozitivă din variaţia stocurilor). Unde creşterea exporturilor, deşi bună (+8,7%) nu a reuşit să ţină pasul cu cea a importurilor (+10%). De reţinut, preţurile la export (+2,2%) au pierdut net meciul cu preţurile la import ( +3,7%) ca urmare a dezechilibrelor induse în economie prin gestiunea defectuoasă a politicii de venituri.
Datele INS prezentate mai sus arată o cantitate bună dar o calitate slabă a creșterii economice.
În mod clar nesustenabilă pe actualele tendinţe, în care creşterea veniturilor surclasează sistematic rezultatele oricât bune din sectorul productiv şi induce majorarea costurilor acestuia.
Practic, se merge pe ideea că nu puteţi produce voi (afacerile) şi plăti taxe şi impozite cât putem cheltui noi ( statul), prin asumări hazardate de creşteri ale veniturilor bugetarilor şi pensionarilor.
Urmărește-ne pe Google News
