vineri

21 ianuarie, 2022

Creșterea inflației la nivel global semnalează vindecarea lumii de recesiune. Ce va fi în România

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 ianuarie, 2017

crestere-economica-si-prestatii-socialeCreșterea prețurilor în marile economii ale lumii încurajează optimismul privind vindecarea acestora după recesiunea din 2009, potrivit unei sinteze Bloomberg.

România nu va face excepţie de la tendinţele globale, cu toate că relaxarea fiscală promovată de noua putere  în România pare să o decupleze, pentru o vreme, de tendințele globale. Preţurile la carburanţi, de pildă, au început anul 2017 cu reduceri masive, dar scumpirea petrolului le va readuce, cel mai probabil, pe o tendinţă ascendentă.

(Citiţi şi Carburanţii ar trebui să se ieftinească de la 1 ianuarie 2017, dar cotaţiile petrolului și ale dolarului pot neutraliza scăderea taxelor)

În România, inflaţia ar putea creşte uşor „spre +1,7% în decembrie 2017” de la un nivel prognozat de -0,6% în decembrie 2016, dar „se va menţine în ţinta Băncii Naţionale a României”, astfel că „nu vedem motive pentru o majorare a dobânzii de politică monetară”, a declarat Eugen Sinca, analistul şef al BCR, pentru Mediafax.


La nivel mondial, creşterile rapide ale preţurilor la mărfuri cheie cum sunt petrolul şi minereul de fier ar putea însemna că „lumea este în cele din urmă pe cale de vindecare după Marea Recesiune” (din 2009, n.r.), dar dacă aceasta este realitatea „se poate confirma doar de ceea ce se va întâmpla în continuare“, scrie Bloomberg.

Optimismul de pe piață este justificat în parte, dar riscurile politice și politice rămân, iar creșterea inflației la nivel mondial este probabil să se dovedească de scurtă durată”, a declarat Janet Henry, economistul șef al HSBC Bank Londra.

Dintre riscuri se remarcă cele mereu invocate în legătură cu efectele globale ale politicii viitoarei Administrații Trump a SUA, sau cele induse de o eventualele ezitări ale Uniunii Europene în negocierile legate de Brexit. „Bâlbâilelile UE ar putea pune capăt apetitului în creștere pentru consum și investiții” în Europa, potrivit editorialistului Bloomberg.

Argumente germane, chineze şi americane

Dovada unei îndepărtări decisive de pericolul deflației a venit clar din Germania, marți, când datele au arătat creșterea prețurilor în decembrie cu 1,7 %, cea mai mare creștere înregistrată vreodată, care a împins acelaşi indicator privind Zona Euro până la ritmul cel mai rapid din 2013 încoace.


De asemeni, în China, inflația „la poarta fabricii” a accelerat în noiembrie până la cel mai mare nivel din 2011, iar în Statele Unite, cea mai mare economie din lume, indicatorul preferat de inflație al Rezervei Federale a crescut cu 1,4 % an / an pentru lunile octombrie și noiembrie, cele mai rapide câștiguri începând cu 2014.

Aceste schimbări, împreună cu așteptările de creștere economică mai rapidă din SUA și cu stimularea monetară în derulare în Europa, ajută economia mondială să iasă din spirala deflaționistă.

Astfel că, „este convingerea noastră că 2016 a marcat sfârșitul presiunilor deflaționiste globale, care au predominat în ultimii ani”, potrivit lui Michael Shaoul, director executiv la Marketfield Asset Management.

Actualele rezultate se apropie cele „vânate de băncile centrale și de guvernele” marilor economii ale lumii, pe care le-au stimulat inclusiv prin măsuri care au declanşat resorturi bizare precum rate negative ale dobânzilor”, conchide Bloomberg.

În România

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează o creştere economică de 4,3% în 2017 – faţă de 4,8% în 2016, până la un produs intern brut (PIB) de 807,4 miliarde de lei – faţă de 758,5 miliarde de lei în 2016, potrivit Mediafax. CNP se aşteaptă la o inflaţie medie anuală de +1,9%, faţă de -1,6% în 2016.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

PIB/locuitor va urca de la 38.487 de lei în 2016 la 41.199 de lei în 2017.

„Un posibil pas din partea BNR în 2017 este o îngustare a coridorului dintre facilitatea de credit şi facilitatea de depozit, ceea ce ar putea duce la o creştere usoară a dobânzilor interbancare pe termen scurt spre dobânda-cheie. În prezent, dobânda ROBOR la 3 luni este de 0,8-0,9% în timp ce dobânda de politică monetară este de 1,75%, ceea ce scade valoarea de semnal în economie a acesteia”, a mai spus, la rândul său, Eugen Şinca, economistul şef al BCR, citat de Mediafax .

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr