fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Daniel Anghel / Creșterea economică, datoria publică și taxele: De ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern

de Daniel Anghel , 23.8.2021

Deloc surprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021.

Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu.

Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice – inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie – ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenție.

Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii – majorarea datoriei publice – este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară. În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creștea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide – cu personalul și pensiile – de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat ușor.

Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei.

În sondajul nostru, liderii de companii au spus că prioritatea numărul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Această prioritate a surclasat chiar și cerința de a îmbunătăți infrastructura, cerință care de mulți ani a fost în topul așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la autorități. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul și-a asumat că va elimina lacunele și distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care să obțină mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscală ar însemna, așadar, creșterea încasărilor bugetare datorită unui sistem de taxare care cuprinde mai mulți contribuabili decât până acum și, implicit, mai multă echitate între aceștia. Realitatea este că slaba colectare, pe lângă cauzele deja mult dezbătute – informatizarea și reforma ANAF, exceptări de la plată pentru diverse categorii, evaziune și fraudă -, mai are o cauză, mai puțin analizată pentru că ține de structura economiei: prea puțini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt plătitoare pe impozit pe profit ceea ce nu înseamnă automat că varsă sume la buget, pentru că unele dintre ele înregistrează pierderi. Deci marea majoritate a firmelor sunt microîntreprinderi. În aceste condiții, exceptările care s-au dat înainte de pandemie, fie că a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contribuții sociale ori TVA au șubrezit și mai mult încasările bugetului fără a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri îl considera prioritar. Concluzionând, vedem că mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate și înțelege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislația fiscală, cât și bugetul, nu va avea loc o creștere economică reală.  O astfel de abordare pune o presiune pozitivă pe guvern care va fi nevoit anul viitor să ia măsuri concrete în zona fiscal-bugetară, odată ce pandemia se va termina, iar măsurile temporare de relaxare fiscală acceptate de Comisia Europeană vor fi treptat eliminate.

*

Daniel Anghel este Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică la PwC România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.8.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult