Creștere semnificativă a dobânzii pe termen lung. Topul dobânzilor la care se împrumută statele UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut semnificativ în luna martie 2021, până la 2,96%, față de 2,65% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.
Acest indicator scăzuse anterior de șapte ori consecutiv iar acum a revenit peste valoarea din decembrie 2020.

Nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” s-a majorat în aproape toate țările membre UE (cu excepția Croației) urmare a înrăutățirii percepției piețelor internaționale.  Trendul de creștere a fost mai pronunțat la nivelul regiunii din care facem parte decât în Zona Euro, iar România a înregistrat cea mai mare majorare în puncte procentuale (+0,31 pp) după Cehia (+0,38 pp).

Topul dobânzilor la care se împrumută statele UE

Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Luxemburg (-0,40%), Germania (-0,36%) și Olanda (-0,33%).
Din fostul bloc estic, Letonia a prins locul 4 în topul celor mai mici dobânzi și s-a finanțat cu „costuri” anuale de -0,20%, adică ceva mai bine decât Finlanda (-0,13%) și Austria (-0,09%).

În acest context, România a rămas pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii deși s-a apropiat semnificativ de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva majorării datoriei publice.

Ecartul costurilor de împrumut s-a menținut la circa 10% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. Totuși, deși pe o tendință de diminuare, a rămas încă destul de ridicat față de Cehia (+58%) sau față de Polonia (+93%), economie cu regim valutar similar și cea mai apropiată în structură de cea românească.

*

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.

***

***