România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai recent raport de monitorizare publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energiei (ANRE).
Fenomenul a continuat și în lunile de vară, în care, de obicei, România era exportatoare de electricitate.
Astfel, de la începutul lunii august, importurile nete au fost consistente, la puteri medii orare de 700 – 900 MW, potrivit datelor curente ale Transelectrica.
Vineri înainte de prânz (ora 11.38), importurile erau la nivelul puterii de 725 MW (diferența dintre consum și producția de 5.931 MW), dar importurile s-au apropiat și de 1.000 de MW, în această vară.
Creșterea importurilor este rezultatul distorsiunilor create pe piață atât de reglementări, dar și de inflexibilitatea capacităților de producție de a face față la condiții adverse.
Cifrele arată că producția nu face față consumului
În primele 5 luni, importurile au crescut chiar dacă consumul intern a scăzut uşor, cu 0,4% până la 23,53.
Exporturile au scăzut cu 40%. Producţia de energie electrică (24,95 TWh) a fost cu 6,5% mai mică decât în aceeași perioadă din 2018 – spune raportul ANRE.
Importurile de electricitate au crescut până la 1,59 TWh, în primele cinci luni din 2019, față de 1,15 TWh, în perioada ianuarie-mai 2018. În acelaşi timp, exporturile au scăzut de la 2,70 TWh, până la 1,60 TWh.
Consumul utilizatorilor casnici în regim concurenţial a fost mai mare cu 78%, în timp ce utilizatorii care plătesc preţuri reglementate au consumat cu 16% mai puţină electricitate. Consumul agenţilor economici a scăzut uşor, cu 0,8%.
Structură de producție rigidă, complicată de reglementări
Cheltuielile producătorilor poluanți (pe bază de cărbune, mai ales) cu certificatele verzi au crescut considerabil în ultima perioadă, în condițiile în care investițiile în tehnologii nepoluante sunt mici și încetinite de lipsa finanțării necesare, la companiile de stat.
Certificatele verzi consumă o mare parte din venituri (40% la CE Oltenia, anul trecut). Or, producția de electricitate a Românie se bazează pe termocentralele pe cărbune în proporție de de peste 22%, în funcție și de cât vânt au parte centralele eoliene.
Dificultăților rezultate din evoluțiile pieței au fost complicate de reglementăr, începând cu cele ce au decurs din OUG 114 / 2018:
- plafonarea profitului prin cheltuielile recunoscute de ANRE la toți producătorii de electricitate,
- plafonarea prețului la gazele din producția interne pentru consumatorii casnici, ceea ce a scumpit gazele pentru termocentrale, și sfârșind cu
- decizia Guvernului de a crește stocurile obligatorii pentru iarnă de gaze (+10%) și rezerva de apă în lacurile de acumulare (+25), față de anul trecut, ceea ce a afectat producția de electricitate pe aceste direcții.
Urmărește-ne pe Google News
