După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a ajustat ușor în sus valoarea brută a evoluției PIB pe primul semestru al anului ( de la -4,7% la -4,6%), dar a păstrat nivelul de -3,9% rezultat după ajustarea cu sezonalitatea. Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 440 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la peste 510 miliarde lei.
Reamintim că distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului Nu este echilibrată ci are o proporţie de circa 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea recentă de 1.058 miliarde lei pentru PIB 2020, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 618 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge obiectivul fixat.
Astfel, revenirea economică scontată oficial ar conduce la un rezultat economic brut mai mare cu peste 40% în a doua jumătate a anului și nu cu doar cu circa 20%, așa cum se întâmpla în mod obișnuit. Dacă nu vom reuși acest lucru și vom avea un rezultat economic sub așteptări, vor trebui ajustați mai mulți indicatori, inclusiv deficitul bugetar de -8,6% din PIB ( bazat pe un deficit angajat deja a fi de 91 miliarde lei) .
După recalculare, seria brută anuală și evoluția față de trimestrul anterior ajustată sezonier, comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii arată astfel:
Scăderea producției industriale a dat aproape două treimi din reculul PIB
Scăderea producției industriale cu mai bine de 14% în prima jumătate a anului în curs a dat aproape două treimi din reculul PIB (3 puncte procentuale din rezultatul de -4,6%). Comerțul a rămas pe plus (+0,5% în zona cu amănuntul) dar cumulat cu segmentul HoReca a ajuns la -4,8% și la o influență de -0,9 puncte procentuale pe PIB deși a preluat prima poziție în crearea de valoare adăugată brută de la industrie.
Deși cu o pondere relativ redusă în VAB, segmentul de spectacole, reparații uz casnic, alte servicii a venit cu o influență puternic negativă (-1,1 pp) prin scăderea pronunțată de activitate (-29,1%), care se va menține, foarte probabil, și în trimestrul trei. Deocamdată, agricultura încă nu a intervenit pe partea de scădere a PIB decât marginal (-0,1 pp).
Situația a fost salvată de la un declin mai pronuțat de activitatea din construcții, sector care a revenit puternic (+15,5% în plus în volum și un surprinzător indice de preț de -8,0%, de unde a rezultat un spor de o jumătate de punct procentual pentru PIB) și de expansiunea sectorului de informații și comunicații ( +12,1% în volum), care a adus alte 0,7 pp.
Spre deosebire de anii anteriori, activitățile profesionale și serviciile suport nu au mai progresat decât marginal (+0,3%) în condiții de pandemie și au avut efect nul pe creșterea PIB, la fel ca tranzacțiile imobiluare și, de reținut, partea de intermedieri financiare și asigurări ( -1,8% ca volum de activitate).
În fine, ar mai fi de semnalat ponderea importantă a impozitelor nete pe produs în rezultatul economic comunicat oficial, și anume de -0,9 puncte procentuale. Adăugarea lor este conformă cu procedura de calcul a PIB dar ponderea de aproape o cincime din rezultatul final și plasarea ca efect alături de comerț este notabilă.
Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii a depășit 20 de miliarde de lei
În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de scădere în volum între exporturi (-15,1%) și importuri (doar -9,4%) a condus la un efect de -2,3 pp. Ceea ce înseamnă că soldul negativ din schimburile externe a dat jumătate din scăderea PIB.
Din păcate, majorarea veniturilor s-a făcut pe contrasens cu capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită.
Pe această cale, rezultatul economic a rămas să fie acoperit conjunctural de sectoare economice „secundare”, în timp ce sectoare-cheie precum industria sau agricultura, afectate de pandemie și de condițiile meteo, au pierdut teren în fața produselor de import.
Urmărește-ne pe Google News
