Banca Națională a României (BNR) a majorat, miercuri, dobânda-cheie de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25% pe an, peste așteptările analiștilor, care se așteaptă ca rata de referință să ajungă la 7% până la sfârșitul anului.
Din comunicatul oficial transmis de conducerea BNR reiese că, în ciuda încetinirii pronunțate a activității economice (creșterea costurilor de finanțare inhibând și mai mult activitatea economică), evoluția inflației din România continuă să fie îngrijorătoare, forțând banca centrală să opereze o nouă majorare peste așteptări a dobânzii de referință. Cei mai mulți economiști din piață prognozaseră o creștere de doar 0,5 puncte procentuale.
Analiștii: majorările dobânzii cheie vor continua
Specialiștii capital Economics punctează că dobânda cheie din România este încă departe de cele din Europa Centrală și de Est (ECE), cu toate că nivelul inflației este similar. Ungaria, spre exemplu, a ajuns cu rata de referință la 13% pe an, având o inflație similară de 15%.
”Credem că BNR va continua să încerce să prindă din urmă celelalte bănci centrale din ECE, continuând ciclul de majorare a dobânzilor. Ne așteptăm la creșteri de încă 75 de puncte de bază la următoarele ședințe (la prima de 50 de puncte, iar la a doua de 25 de puncte), ceea ce va duce rata de referință la 7%”, scrie Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă la capital Economics.
Ce a văzut BNR: economia încetinește, prețurile nu
În ciuda încetinirii economiei locale, specialiștii BNR sunt îngrijorați cu privire la evoluția prețurilor, în special a impactului modificării schemei de plafonare a prețurilor la energie, precum și a evoluției prețurilor la alimente, afectate de război, dar și de secetă.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, se arată în comunicatul oficial.
Pe de altă parte, specialiștii BNR punctează încetinirea evidentă a economiei românești.
”Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor”, se arată în comunicat.
Teama de inflație, mai mare decât teama de recesiune
Cu privire la structura creșterii, banca centrală avertizează că aceasta a venit preponderent din variația stocurilor, în vreme ce consumul, principalul motor al avansului PIB-ului României, s-a diminuat mult în trimestrul al doilea al anului față de primele trei luni.
Specialiștii Băncii Naționale mai atrag atenția că indicatorii cu frecvență ridicată sugerează o ”încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate”.
Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală, avertizează specialiștii BNR.
”Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, se arată în comunicat.
Băncile centrale din regiune au pus pauză ciclului de majorare a dobânzilor
După cum punctau și specialiștii capital Economics, băncile centrale din regiune au ajuns mult mai sus cu ratele de dobândă decât BNR, unele dintre ele luându-și chiar o pauză de la înăsprirea politicii monetare, pentru a nu forța economia într-o recesiune și a permite ca noile dobânzi să-și producă efectele – reducerea inflației.
Banca centrală a Cehiei a fost prima care a decis, încă din august să nu mai crească ratele de referință, menținându-le la 7% pe an.
După o nouă majorare a dobânzii cheie cu 125 de puncte de bază, la 13%, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală și de Est, Banca Națională a Ungariei a anunțat la rândul său că nu va mai majora dobânzile.
Viceguvernatorul Barnabás Virág a punctat că deși ciclul de majorare al dobânzilor se încheie, ratele ridicate de dobândă vor fi menținute, iar înăsprirea condițiilor monetare continuă prin măsuri de retragere a lichidității, iar acestea vor amplifica efectul dezinflaționist al creșterilor anterioare de dobânzi.
***
