miercuri

25 ianuarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 octombrie, 2022

După o nouă majorare a dobânzii cheie cu 125 de puncte de bază, la 13%, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală și de Est, Banca Națională a Ungariei devine prima din regiune care pune capăt ciclului de înăsprire a politicii monetare.

În spatele deciziei stau, în opinia experților Erste, mai mulți factori, printre care o îmbunătățire a ancorării anticipațiilor inflaționiste, probabilitatea căderii la pace cu UE și a deblocării banilor din fondul european de redresare și transmiterea mai eficientă a politicii monetare în urma retragerii măsurilor de sprijinire a lichidității.

Viceguvernatorul Barnabás Virág a punctat că deși ciclul de majorare al dobânzilor se încheie, ratele ridicate de dobândă vor fi menținute, iar înăsprirea condițiilor monetare continuă prin măsuri de retragere a lichidității, iar acestea vor amplifica efectul dezinflaționist al creșterilor anterioare de dobânzi.


”Decizia este destul de surprinzătoare. Mesajul este în loc de majorări de rate, MNB intenționează să continue înăsprirea cu măsuri neconvenționale. Cu toate acestea, în vremurile tulburi pe care le traversăm, acest lucru sună cel puțin riscant, deoarece rezultatul politicii depinde în mare măsură de succesul instrumentelor de retragere a lichidității”, punctează specialiștii Erste Research.

Conform noilor prognoze ale băncii, PIB-ul Ungariei este de așteptat să crească cu 3–4 la sută în 2022, cu 0,5–1,5 la sută în 2023 și cu 3,5–4,5 la sută în 2024. În ceea ce privește dinamica prețurilor, indicele prețurilor de consum va fi, în medie, între 13,5–14,5 la sută în 2022. inflația va scădea lent în prima jumătate a anului viitor, iar apoi mai semnificativ de la jumătatea lui 2023. Indicele prețurilor de consum va reveni la banda de toleranță a băncii centrale în prima jumătate a anului 2024.

Independența Băncii Ungariei, sub semnul întrebării

În 2011-2012, partidul condus de premierul Viktor Orban a adus o serie de modificări Constituției Ungariei, printre cele mai criticate schimbări numărându-se și o reformă care viza Banca Națională, despre care specialiștii europeni au avertizat că poate fi folosită pentru ”a influența procesul de luare a deciziilor, în detrimentul independenței băncii centrale”.

În acea perioadă, guvernul lui Orban era nemulțumit de decizia băncii centrale de a majora dobânzile la 7%, în contextul în care inflația urcase la 4,25%.


Reforma băncii centrale a vizat numirea unor vice-guvernatori care să permită guvernului să aibă o influență mai mare asupra unor aspecte cheie ale politicii monetare, cum ar fi nivelul dobânzilor.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: