Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul creșterii falimentelor și a creditelor neperformante, pe măsură ce economiile se redresează, iar autoritățile vor începe să diminueze schemele de sprijin de stat.
În prezent, schemele de sprijin mențin multe firme pe linia de plutire, potrivit unui raport pregătit pentru reuniunea de luni a miniștrilor de Finanțe și Economie din țările UE (Ecofin), citat de Reuters.
Cele aproape 2,3 trilioane de euro cu care autoritățile au susținut, prin măsurile luate, nevoile de lichiditate în timpul pandemiei, au evitat până acum creșterea insolvențelor, spune raportul Comisiei Europene.
„Odată ce măsurile de sprijin public fără precedent vor expira, este probabil ca mai multe companii să nu își poată plăti datoriile, ceea ce va duce la creșterea creditelor neperformante și a insolvențelor”, spune raportul consultat de Reuters.
Companii salvate sau companii viabile?
Dacă nu ar fi existat sprijinul statului, completat cu încurajarea creditării bancare, aproape un sfert dintre companiile din UE ar fi avut probleme de lichiditate până la sfârșitul anului 2020, după ce și-ar fi epuizat rezervele, din cauza ravagiilor economice provocate de pandemia COVID-19.
Aproape jumătate din toate firmele care ar fi avut probleme de lichiditate în plus din cauza pandemiei riscau deja incapacitatea de plată, dinainte de criză și au fost ținute pe linia de plutire de ajutoarele de stat.
Acestea sunt, prin urmare, cele mai expuse la riscul de insolvență, potrivit raportului citat.
Încă din iunie anul trecut, Banca Centrală Europeană (BCE) avea în vedere o schemă prin care să curețe din bănci creditele neperformante (NPL) de sute de miliarde de euro, ale căror șanse de a fi rambursate se vor fi pierdut definitiv din cauza crizei coronavirusului.
(Citiți și: „BCE pregăteşte o „bad bank”, care să preia creditele neperformante ale Zonei Euro”)
Din fericire, însă, băncile au capitaluri mult mai puternice decât aveau în criza financiară din 2009, ceea ce ar trebui să le ajute să absoarbă mult mai bine șocurile de această dată – nu uită să menționeze raportul Comisiei Europene.
Se pregătește schimbarea schemelor de sprijin
„Există un acord deplin privind necesitatea continuării suportului fiscal, pentru o bună perioadă de timp. (…) Dar există și recunoașterea faptului că va fi necesară și o tranziție graduală spre o susținere mai bine țintită”, spune un oficial european implicat în pregătirea reuniunii Ecofin de luni.
Ministrii europeni se văd nevoiți acum să configureze modalitățile de a păstra deschise canalele de creditare pentru companiile viabile, în vreme ce analizele spun că nevoia de credite depășește deja disponibilitatea de creditare în multe țări din Zona Euro.
Totalul creditelor bancare amânate la plată s-a ridicat la 587 miliarde de euro în trimestrul 3 din 2020 în Zona Euro, din care 60% erau credite ale companiilor.
Creditele neperformante contau pentru 5,23% din total în al doilea trimestru al anului trecut, iar volumul acestora va crește, potrivit raportului citat.
Sectoarele cele mai afectate de schimbări vor fi industria ospitalității (cu trei sferturi din firme cu probleme de lichiditate), transporturile, producția auto, metalurgia și industria textilă.
Problemele de lichiditate nu sunt reflectate de creditele neperformante
Deocamdată, garanțiile de stat pentru creditele noi și și amânările la plata altora mai vechi au împiedicat creșterea statistică a creditelor neperformante, deși este clar că pandemia a afectat capacitatea de plată a sectorului privat – spune raportul citat de Reuters.
Rata creditelor neperformante (NPL) nu reflectă deteriorarea profilului de credit al datornicilor, pentru că volumul creditelor acordate crește, dar multe nu au ajuns încă să fie neperformante.
Firmele și gospodăriile au avut parte direct de 32% din cele aproape 2.300 de miliarde de euro la cât se ridică valoarea măsurilor autorităților de susținere a lichidităților din UE, cea mai mare parte prin garanții de stat.
Creditele au crescut cel mai mult în Franța, Italia și Spania, răăsturnând tendința de declin a datoriilor companiilor față de bănci.
Analizele Băncii Centrale Europene spun că este de așteptat înăsprirea condițiilor de creditare din partea băncilor și creșterea cerințelor de garanții colaterale, conchide raportul citat de Reuters.
