Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Cota unică versus impozitarea progresivă. O analiză şi-o propunere

de Marin Pana 16.5.2012

Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată până la 390 lei. Caz în care impozitul plătit la salariul minim actual pe economie ar fi fost redus de la 54 lei la 31 lei.

Mai mult, pe parcursul guvernării Tăriceanu, deducerea de 250 lei a fost diminuată progresiv, până la anulare, pentru sumele între 1.000 lei și 3.000 lei, dispărând complet peste această sumă. Așa s-a ajuns ca nivelul efectiv de impozitare a veniturilor să fie efectiv mai mare la nivelul salariului mediu pe economie cu cota unică de 16%, decât cu fosta cotă progresivă între 18% și 40%.

Câţi bani face impozitarea 8 – 12 – 16 % propusă de USL

Varianta cu impozit de 8% pentru sume mai mici de 800 lei duce la plata unui impozit diminuat la jumătate față de cel prezent, adică 27 lei, cu doar patru lei mai puțin față de cea în care s-ar fi făcut indexarea deducerii cu inflația. Pe scurt, varianta de impozitare cu 8% și deducere de 250 lei este echivalentă cu una de 16% și deducere de 417 lei. Suma rămasă ca bani în mână ar fi cam aceeași, respectiv 557 lei față de 530 lei în prezent.

Cât despre cota de 12% pentru venituri între 800 lei și 1.600 lei, ea este aproape inutilă. Precizăm că, potrivit legislației de deducere regresivă, aflată în vigoare, suma neimpozabilă se reduce cu un sfert la limita superioară de 1.600 lei. Acum, la un impozit de 174 lei, suma netă este 1.162 lei. Aplicarea de 12% în loc de 16% reduce impozitul la 130 lei, ceea ce aduce salariatului un plus de 44 lei, adică aproximativ 4%.

Semnificativ este că salariații situați la circa 2.000 lei brut pe lună, cota progresivă nu schimbă nimic, nivelul de impozitare fiind tot de 16%. Chiar și după prelevarea impozitelor datorate statului pentru pensii, sănătate și șomaj. Din acest punct de vedere, viitoarea cotă progresivă este mai degrabă o cotă de impozitare regresivă, cu regula de 16% păstrată și mici facilități, spor net de 4 – 5% acordat general celor cu venituri mici.

Dar principala problemă a impozitării în trei trepte, de 8%, 12% și 16% este că nu redistribuie veniturile în favoarea categoriilor defavorizate ci nu face decât să reducă sumele colectate la buget. În plus, nu asigură nici o țintire mai bună în funcție de necesități și nici posibilitatea unui spațiu fiscal lăsat pentru introducerea unor eventuale deduceri, instrument de politică economică și socială esențial.

Cum ar putea să arate o adevărată cotă progresivă

Bine, se va spune, cota actuală nu place, cota propusă are deficiențe, dar cum ar trebui să arate o cotă progresivă care să nu afecteze avantajele aduse de cota unică, dar să şi permită o redistribuire justă din perspectiva solidarității sociale ?

Să facem un exercițiu și să vedem cum se poate construi un model care să respecte toate cerințele – şi bugetare și sociale și care să nu producă o ruptură față de situația actuală.

Paradoxal, dar să nu vă grăbiți să trageți concluzii până nu vedeți calculele, într-un atare caz cota unică ar trebui majorată la 20%, simultan cu introducerea unei deduceri universale, și pentru salariați, și pentru copii și pentru pensionari și pentru oricine, de 500 lei. Cotă de 20% valabilă în intervalul 1.000 lei – 10.000 lei, unde se află majoritatea veniturilor ( nu interesează din ce surse, salarii, pensii, chirii, dividende etc.).

După care se completează: cotă de 10% pentru salarii sub 1.000 lei, din motive de protecție socială și 30% peste 10.000 lei, din motive de solidaritate socială. Și asta este tot. Hai să vedem ce se întâmplă.

Să rezumăm forma și să vedem consecințele:

10% până la 1.000 lei

20% între 1.000 lei și 10.000 lei

30% peste 10.000 lei

Important – Deducerea pentru titularul veniturilor sau o persoană aflată în întreținerea sa să fie de 500 lei.

(Click pe tabel pentru mărire)

Toți cei cu venituri mai mici de 2.000 lei au de câștigat. Câștigul net este de 2% la 1.000 lei și 12% pentru cei care au un copil în întreținere, în loc de 2,4% acordat nediferențiat celor cu copii sau fără, în varianta impozitării cu 12% ( creștere de la 765 lei la 789 lei, se poate face calculul pe pentru cei care nu cred).

Important este că protecția socială este canalizată prioritar spre cei cu venitul redus pe membru de familie.

Până la anularea totală a impozitului pentru cei care au doi copii sau alte persoane în întreținere. Principiul este că se stimulează munca și înregistrarea ei corectă la fisc. Una este să dai oricui are copii, și cu totul alta să nu iei celor care muncesc și au copii.

La nivelul salariului mediu pe economie, practic, nu se va resimți nimic pentru cei care nu au copii, peste acest nivel se vor pierde mici sume, de până la 2% la nivelul destul acoperitor de 5.000 lei. Excepție făcând pesoanele care câștigă 5.000 lei și au în întreținere 2 copii ( rata de reînoire a populației este 2,1 copii pe familie), care nu pierd nimic.

Continuând, până la 10.000 lei, pierderea ( pe motiv de solidaritate socială) este sub 3%, dar se anulează pentru cei care ajung la patru copii în întreținere. Din redistribuire la persoanele fără copii în întreținere, de la o singură persoană cu venit de 10.000 lei se pot crește veniturile pentru 15 persoane cu 1.000 lei venit. Fără a schimba prea mult veniturile actuale.

Prin urmare, fiscalitatea nu trebuie atât diminuată, cât explicată și reașezată. Criteriul social trebuie să se vadă mai degrabă din deduceri (care la nivelurile de impozitare mai ridicate pot deveni și eficiente ca instrument de politică economică) și nu din nivelul absolut de impozitare. Ceea ce contează este rezultatul final și nu forma de prezentare. Pentru că pot fi prezentate și rezultatele impozitării, nu doar premizele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.5.2012

7 comentarii

  1. casandra
    16.5.2012, 2:26 pm

    Interesant…

  2. Revista Presei – 17 Mai / “Justiţia s-a repliat!” « Politeía
    17.5.2012, 6:52 am

    […] Cota unică versus impozitarea progresivă. Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată până la 390 lei. Caz în care impozitul plătit la salariul minim actual pe economie ar fi fost redus de la 54 lei la 31 lei. Mai mult, pe parcursul guvernării Tăriceanu, deducerea de 250 lei a fost diminuată progresiv, până la anulare, pentru sumele între 1.000 lei și 3.000 lei, dispărând complet peste această sumă. Așa s-a ajuns ca nivelul efectiv de impozitare a veniturilor să fie efectiv mai mare la nivelul salariului mediu pe economie cu cota unică de 16%, decât cu fosta cotă progresivă între 18% și 40%. Integral pe Curs de Guvernare. […]

  3. gheorghitazbaganu
    17.5.2012, 9:38 am

    Bun articol. Nu ar fi mai simplu insa de a introduce un impozit progresiv conbtinuu, de tipul impozit = k(x)(x-a) daca x>a si 0 daca x < a? Pragul a ar putea fi 800 ron iar k(x)= (1 – exp[b*(a-x)])*0.5. Impozitul maxim ar fi 50%, se poate discuta asupra lui b. Daca e cineva interesat, sa imi scrie la gheorghitazbaganu@yahoo.com
    In prealabil trebuie insa o buna informatizare a bazei de date: unii au doua sau mai multe slujbe…

  4. hoio
    17.5.2012, 6:23 pm

    cum intelegeti solidaritatea? de acord cu conceptul dar practic in ce se va regasi aceasta contributie solidara? la gradul actual de fiscalizare al salariilor vi se pare ca statul foloseste acesti bani intr-un mod corect in folosul cetatenilor?

    ref calcul – nu mi-e f. clar din model, dar cred ca ar fi corect sa se aplice cotele doar pentru sumele ce depasesc pragurile agreate i.e. 30% doar pentru suma peste RON 10K, ca altfel e total inechitabil i.e. imediat ce intri in categoria a III-a de venit, prin aplicarea unui impozit de 30% netul devine mai mic ca inainte

  5. Marius Udrescu
    18.5.2012, 12:06 am

    daca aplicam orice corectie la impozite, in momentul de fata nu vom reusi decat sa crestem birocratia si sa bulversam cetatenii. cei care au venituri din mai multe surse, au probleme cu sistemul birocratic chiar si acum, trezindu-se cu somatii de plata si chiar propriri de conturi nejustificate. toate acestea inseamna bani, timp si nervi. inainte de orice, ar trebui sa ni se dea voie fara a mai sta la cozi sa folosim sistemul informatic, pe care noi am platit o gramada de bani. acesta sa centralizeze toate declaratiile firmelor, fara interventie birocratica si sa genereze o situati la zi pentru fiecare contribuabil, centralizt cu sumele de plata, sau platite in fiecere lun, dupa CNP abia apoi sa ne gandim la scheme mai complexe de impozitare. pentru noi cei multi, fara multa carte, este mai simplu 1+1=2 dect orice alte calcule aberante. economia merge mai bine, daca este condusa de reguli simple care SA FIE VALABILE PENTRU TOTI. deci un sistem simplu, in care sa crestem gradul de colectare si baza de impozitare, adica sa platim TOTI impozite si taxe, atunci vom merge spre civilizatie, nu spre zona gri, unde toti ne plangem, dar avem detoate…

  6. Anul 2012 în 30 de analize cursdeguvernare.ro » CursDeGuvernare.ro
    2.1.2013, 12:04 pm

    […] 5. Cota unică versus impozitarea progresivă. O analiză și-o propunere […]

  7. Ilie Popa
    21.8.2013, 2:43 pm

    Ideea de solidaritate socială e o himeră, o absurditate. Nu are niciun sens. Cine are capacitatea de a se adapta în carieră și este bine pregătit are un salariu pe care îl merită. Cine nu, are un salariu mai mic. Cei doi sunt egali ca persoane și în fața legii, dar inegali în privința capacităților și atunci este firesc să fie inegali și în venituri. Redistribuția veniturilor este de asemenea o aiureală. Acela care are un venit îl folosește pentru sine și cotizează o parte din el (COTĂ UNICĂ) la stat pentru a permite funcționarea acestuia. Soluția: cotă unică mai mică de 16%. Dar în schimb majorarea altor taxe, încurajarea antreprenoriatului, eliminarea ajutoarelor sociale pentru cei care pot munci, dar nu vor și stau cu mâna întinsă la stat etc.

Lăsați un comentariu


Europa

Prima fabrică Tesla din Europa se construiește în Germania

Iulian Soare

Prima fabrică Tesla din Europa va fi construită lângă Berlin, a anunțat pe Twitter Elon Musk, care a justificat alegerea locației pe baza ”tradiției în… Mai mult

Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult