fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Europa

Raport FMI: Guvernele lumii au mobilizat 11.000 de miliarde de dolari în lupta cu pandemia. Politici post-criză pentru redresarea economiei

Peste două treimi din guvernele de la nivel mondial și-au amplificat răspunsul fiscal în fața pandemiei Covid-19 față de luna aprilie, reiese din raportul de… Mai mult

25.06.2020

Coșul de consum românesc – ponderile pe 2020 după model european. Observații

de Marin Pana , 25.2.2020

Potrivit datelor publicate la de Eurostat, România continuă să conducă detașat în topul european al ponderii sumelor alocate pentru alimente și băuturi non-alcoolice în coșul de consum pentru anul 2020.

La băuturi alcoolice și tutun, suntem din păcate, printre primii, cu o pondere situată peste cele de la capitolele „îmbrăcăminte și încălțăminte” sau „mobilă, aparatură casnică, etc.”.

Pentru o referință în materie mai apropiată de noi ca nivel de dezvoltare și ca structură a economiei, am ales o țară din fostul bloc estic, Polonia, care ne poate da atât anumite lecții în materie de alocare a banilor la nivelul gospodăriilor cât și indicii în privința unor evoluții viitoare ale repartizării banilor câștigați.

Mai ales, că este și țara cu care avem cel mai redus grad de acoperire al importurilor de mărfuri prin exporturile realizate.

Câteva observații pe capitole de cheltuieli, cumparativ cu alte state

România se află, detașat, pe primul loc în UE la ponderea alimentelor în coșul de consum utilizat la stabilirea indicelui de creștere a prețurilor pentru populație, cu un procentaj de 28,45%. Pe locul doi, la mare distanță, figurează Bulgaria (22,70%, pe un trend crescător de la valoarea de 20,98% consemnată în 2016).

În context, ar fi de remarcat ponderea cu totul excepțională la poziția „pâine”, unde suntem campioni absoluți, cu o pondere de 4,41%, de circa patru ori mai mare în raport cu media UE ( 1,11%) și mult peste valorile din Grecia (1,85%), Croația (1,69%), Bulgaria (1,61%) sau Letonia (1,51%). Polonia are o pondere la acest aliment de bază cifrată la doar 0,98%.

La poziția „băuturi alcoolice și tutun”, România apare pe locul șapte, cu circa șapte procente din bani dați de populație pentru aceste două vicii taxate cu accize destul de consistente. Practic, ne încadrăm într-un grup de țări situate cam la același nivel de dezvoltare, împreună cu Lituania (6,86%) și Bulgaria (6,37%).

Îmbrăcămintea și încălțămintea ne poziționează pe locul 11 din cele 27 de state membre, ușor peste media UE ( sub care se află Polonia), dar nu cu mult în urma altor state mai noi membre, precum Estonia (6,90%) sau Lituania  (6,85%). Care, de altfel, formează podiumul în materie al Uniunii, alături de Italia (8,16%), țară unde vânzările sunt stimulate de afluxul de turiști străini.

La al doilea cel mai important capitol de cheltuieli din coșul mediu european (situat foarte aproape de alimentație), cel destinat pentru „întreținerea locuinței, apă, gaze, electricitate, etc.”, suntem tocmai pe locul 24 din 27 de state membre, cu doar 9,07%. Mai puțin decât la noi doar în trei țări din sudul continentului: Cipru (7,26%), Portugalia (8,47%) și Malta (8,54%).

Vecinele noastre Bulgaria (10,73%) și Ungaria (10,45%) stau ceva mai puțin bine și încadrează o mare economie a Zonei Euro, tot din partea de sud: Italia (10,60%). De reținut pentru direcția în care ne putem îndrepta, cea mai mare pondere a acestor cheltuieli se consemnează în Germania (23,31%), cu state din proximitate precum Polonia (17,38%), Slovacia (16,62%) sau Cehia (15,16%) cam pe același model (Franța are și ea 15,66%).

Ideea ar fi că, dacă populația plătește mai mult și industria mai puțin, dar vinde și creează locuri de muncă bine plătite, se pot achita și facturi mai mari. Dacă se pune pe butuci industria cu prețuri relativ mari la energie, degeaba sunt prețuri mai mici acasă. Deoarece tot nu ai cu ce să le achiți iar valuta ta nu prea are putere de cumpărare, pe motiv de deficit comercial.

Interesantă creșterea importantă a ponderii cheltuielilor pentru sănătate din ultimul deceniu, de la 3,38% în 2011 până la 7,56% în 2020, adică aproape o dublare, care pe fondul creșterilor de venituri, înseamnă încă și mai mult ca bani alocați. Este un fenomen care a trecut oarecum neobservat de factorii de decizie și reclamă o atenție specială.

Dacă la transport suntem undeva între Polonia și de media UE, deși creșterea ponderii sumelor alocate este notabilă (de la doar 7,50% în 2011), la capitolul de comunicații ceva pare a nu fi în regulă. Asta din moment ce la noi se ajunge la peste cinci procente față de o medie europeană de trei procente (ceea ce ar fi consistent cu nivelul nostru de PIB/locuitor) dar mai mult decât dublu față de polonezi (2,32%).

*

Notă metodologică

”Metodologia de calcul a inflației în România este armonizată cu metodologia utilizată de Eurostat la clasificarea COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe Destinaţii) convenită de CEE/EUROSTAT/OECD, care asigură comparabilitatea indicilor la nivel european și este structurată pe 12 diviziuni mari în loc de cele 3 utilizate la nivel național (astfel, pentru inflație se utilizează în raportările europene indicele armonizat IAPC – n.r.).

Conform INS, „indicele IPC (mai cunoscut populației – n.r.), utilizează  principiul  “național”  al  consumului,  urmărind  cheltuielile  de  consum  ale  rezidenţilor, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara graniţelor ţării. IAPC măsoară modificările produse în evoluția preţurilor şi tarifelor aferente bunurilor şi serviciilor care au survenit pe teritoriul României, respectiv consumul  tuturor gospodăriilor  de pe  teritoriul  ţării, indiferent de naţionalitate,  statut  rezidenţial sau social exceptând ambasadele străine aflate pe teritoriul României – principiul domestic.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Alegeri locale pe 27 septembrie – decizie Senat

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat marți un proiect de lege inițiat de UDMR care stabilește data alegerilor locale pe 27 septembrie, după ce Comisia Juridică a decis… Mai mult

Europa

Președintele Ungariei cere României și Ucrainei să nu mai polueze râurile

Iulian Soare

Președintele Ungariei, Janos Ader (foto), a cerut Ucrainei și României să oprească poluarea a două râuri majore care trec și prin Ungaria, după ce inundațiile… Mai mult

Stiri

Statul caută finanţare pe pieţele internaţionale: Investitorii au subscris oferte de 5,5 miliarde de dolari

Alexandra Pele

Statul a iniţiat marţi ce-a de-a treia ieşire din acest an pe pieţele internaţionale pentru obţinerea de finanţare, de data aceasta în dolari. Investitorii au… Mai mult

Europa

Joseph E. Stiglitz: Priorităţile unei economii în umbra pandemiei Covid-19

Alexandra Pele

Având în vedere că speranţele unei reveniri rapide din recesiunea economică indusă de pandemia coronavirus se disipă pe zi ce trece, factorii de decizie ar… Mai mult

Stiri

Prognoza de vară a Comisiei Europene pentru România: Scădere de 6% din PIB în 2020, revenire de doar 4% din PIB anul viitor

Alexandra Pele

Comisia Europeană anticipează un declin al economiei României de 6% din PIB în acest an, urmat de o revenire de 4% din PIB în 2021,… Mai mult

Stiri

Proiect: Locuitorii din zona limitrofă parcurilor eoliene din Marea Neagră ar putea deveni acţionarii acestora. Regimul subvenţiilor

Adrian N Ionescu

Proprietarii viitoarelor parcuri eoliene offshore, care se vor construi în Marea Neagră, ar putea fi obligaţi să ofere 20% din acţiuni locuitorilor care au reşedinţă… Mai mult

Stiri

Sondaj IRSOP: Doar jumătate dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor

Vladimir Ionescu

Numai 55% dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, în contextul crizei generate de noul coronavirus. Pentru moment, sănătatea (46%) şi… Mai mult