Coșul de consum românesc - ponderile pe 2020 după model european. Observații - CursDeGuvernare.ro
joi

21 octombrie, 2021

Coșul de consum românesc – ponderile pe 2020 după model european. Observații

25 februarie, 2020

Potrivit datelor publicate la de Eurostat, România continuă să conducă detașat în topul european al ponderii sumelor alocate pentru alimente și băuturi non-alcoolice în coșul de consum pentru anul 2020.

La băuturi alcoolice și tutun, suntem din păcate, printre primii, cu o pondere situată peste cele de la capitolele „îmbrăcăminte și încălțăminte” sau „mobilă, aparatură casnică, etc.”.

Pentru o referință în materie mai apropiată de noi ca nivel de dezvoltare și ca structură a economiei, am ales o țară din fostul bloc estic, Polonia, care ne poate da atât anumite lecții în materie de alocare a banilor la nivelul gospodăriilor cât și indicii în privința unor evoluții viitoare ale repartizării banilor câștigați.


Mai ales, că este și țara cu care avem cel mai redus grad de acoperire al importurilor de mărfuri prin exporturile realizate.

Câteva observații pe capitole de cheltuieli, cumparativ cu alte state

România se află, detașat, pe primul loc în UE la ponderea alimentelor în coșul de consum utilizat la stabilirea indicelui de creștere a prețurilor pentru populație, cu un procentaj de 28,45%. Pe locul doi, la mare distanță, figurează Bulgaria (22,70%, pe un trend crescător de la valoarea de 20,98% consemnată în 2016).

În context, ar fi de remarcat ponderea cu totul excepțională la poziția „pâine”, unde suntem campioni absoluți, cu o pondere de 4,41%, de circa patru ori mai mare în raport cu media UE ( 1,11%) și mult peste valorile din Grecia (1,85%), Croația (1,69%), Bulgaria (1,61%) sau Letonia (1,51%). Polonia are o pondere la acest aliment de bază cifrată la doar 0,98%.


La poziția „băuturi alcoolice și tutun”, România apare pe locul șapte, cu circa șapte procente din bani dați de populație pentru aceste două vicii taxate cu accize destul de consistente. Practic, ne încadrăm într-un grup de țări situate cam la același nivel de dezvoltare, împreună cu Lituania (6,86%) și Bulgaria (6,37%).

Îmbrăcămintea și încălțămintea ne poziționează pe locul 11 din cele 27 de state membre, ușor peste media UE ( sub care se află Polonia), dar nu cu mult în urma altor state mai noi membre, precum Estonia (6,90%) sau Lituania  (6,85%). Care, de altfel, formează podiumul în materie al Uniunii, alături de Italia (8,16%), țară unde vânzările sunt stimulate de afluxul de turiști străini.

La al doilea cel mai important capitol de cheltuieli din coșul mediu european (situat foarte aproape de alimentație), cel destinat pentru „întreținerea locuinței, apă, gaze, electricitate, etc.”, suntem tocmai pe locul 24 din 27 de state membre, cu doar 9,07%. Mai puțin decât la noi doar în trei țări din sudul continentului: Cipru (7,26%), Portugalia (8,47%) și Malta (8,54%).

Vecinele noastre Bulgaria (10,73%) și Ungaria (10,45%) stau ceva mai puțin bine și încadrează o mare economie a Zonei Euro, tot din partea de sud: Italia (10,60%). De reținut pentru direcția în care ne putem îndrepta, cea mai mare pondere a acestor cheltuieli se consemnează în Germania (23,31%), cu state din proximitate precum Polonia (17,38%), Slovacia (16,62%) sau Cehia (15,16%) cam pe același model (Franța are și ea 15,66%).

Ideea ar fi că, dacă populația plătește mai mult și industria mai puțin, dar vinde și creează locuri de muncă bine plătite, se pot achita și facturi mai mari. Dacă se pune pe butuci industria cu prețuri relativ mari la energie, degeaba sunt prețuri mai mici acasă. Deoarece tot nu ai cu ce să le achiți iar valuta ta nu prea are putere de cumpărare, pe motiv de deficit comercial.

Interesantă creșterea importantă a ponderii cheltuielilor pentru sănătate din ultimul deceniu, de la 3,38% în 2011 până la 7,56% în 2020, adică aproape o dublare, care pe fondul creșterilor de venituri, înseamnă încă și mai mult ca bani alocați. Este un fenomen care a trecut oarecum neobservat de factorii de decizie și reclamă o atenție specială.

Dacă la transport suntem undeva între Polonia și de media UE, deși creșterea ponderii sumelor alocate este notabilă (de la doar 7,50% în 2011), la capitolul de comunicații ceva pare a nu fi în regulă. Asta din moment ce la noi se ajunge la peste cinci procente față de o medie europeană de trei procente (ceea ce ar fi consistent cu nivelul nostru de PIB/locuitor) dar mai mult decât dublu față de polonezi (2,32%).

*

Notă metodologică

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Metodologia de calcul a inflației în România este armonizată cu metodologia utilizată de Eurostat la clasificarea COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe Destinaţii) convenită de CEE/EUROSTAT/OECD, care asigură comparabilitatea indicilor la nivel european și este structurată pe 12 diviziuni mari în loc de cele 3 utilizate la nivel național (astfel, pentru inflație se utilizează în raportările europene indicele armonizat IAPC – n.r.).

Conform INS, „indicele IPC (mai cunoscut populației – n.r.), utilizează  principiul  “național”  al  consumului,  urmărind  cheltuielile  de  consum  ale  rezidenţilor, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara graniţelor ţării. IAPC măsoară modificările produse în evoluția preţurilor şi tarifelor aferente bunurilor şi serviciilor care au survenit pe teritoriul României, respectiv consumul  tuturor gospodăriilor  de pe  teritoriul  ţării, indiferent de naţionalitate,  statut  rezidenţial sau social exceptând ambasadele străine aflate pe teritoriul României – principiul domestic.”

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr