fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Costul certificatelor verzi va majora pierderile CE Oltenia pe 2020 cu 37%, până la 1,13 mld. lei

de Adrian N Ionescu , 8.10.2020

Carieră de lignit a CE Oltenia

Pierderile brute ale Complexului Energetic Oltenia bugetate pe 2020 vor crește cu 36,9% față de cele din 2019, până la 1.137 milioane de lei, potrivit proiectului de rectificare de buget al companiei, supus ședinței de guvern de joi.

„Situația dificilă în care se află societatea se datorează în principal creșterii constante a cheltuielilor cu certificatele de gaze cu efect de seră”, spune nota de fundamentare a HG de aprobare a rectificării de buget.

Pierderile cresc deși costul certificatelor verzi ar fi trebuit să scadă în urma reducerii producției de cărbune și de electricitate, ca urmare a diminuării cererii provocate de criza coronavirus.

În bugetul aprobat inițial s-au estimat pierderi brute de 830 milioane de lei, iar cheltuielile cu certificatele verzi (de emisii CO2) la peste 1,4 miliarde de lei, calculate la un preț de aproximativ 27,5 euro/certificat.

Între timp, prețul energiei electrice a scăzut din cauza crizei, iar veniturile a trebuit să fie reduse cu 35,97% față de bugetul aprobat inițial.

Astfel că „pentru a putea compensa, prin prețul energiei electrice, creșterea peste 27,5 euro/certificat, ar trebui ca prețul energiei electrice produse de societate pe piața românească de energie să fie majorat de la 249 lei/MWh, până la valori de peste 76 euro/MWh (peste 360 lei/MWh), iar la o creștere preconizata de circa 30 euro/certificat, prețul aceleiasi companii să fie de peste 78 euro/MWh (370 lei/MWh)”, potrivit documentului citat.

Prețul electricității mult sub prognoze

CE Oltenia nu a reușit să-și vândă electricitatea nici în pierder, înainte de criză, la sfârșitul luni februarie, la un preț de 267 lei / MWh. Ulterior, prețurile au scăzut, dar au revenit până la 245 lei / MWh în 1 octombrie, pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale a Bursei autohtone OPCOM.

Piața este mult sub prețul mediu de vânzare prognozat la calcului bugetului inițial, de 298 lei / MWh. Prețul mediu realizat în Semestrul 1 a fost de 249 lei/.

În același timp, prețul certificatelor de CO2 se menține la un nivel ridicat, ceea ce a dus la un rezultat brut negativ majorat cu 307 milioane de lei pe Semestrul 1.

CE Oltenia așteaptă de la Comisia Europeană aprobarea planului de restructurare la care s-a angajat în urma incapacității de a înapoia un credit de la Trezoreria Statului, menit să acopere tot cheltuieli cu certificatele verzi. Astfel, creditul s-a transformat în ajutor de stat.

(Citiți și: „Planul de restructurare al CE Oltenia va fi trimis la Bruxelles, cu propuneri de investiții de 3,5 mld. euro”)

Datele rectificării bugetului CE Oltenia

Proiectul de buget rectificat al companiei – unul dintre cei mai mari producători de energie din România, se bazează pe datele:

  • producția de 8,5 TWh energie electrică produsă din care 7,0 TWh energie electrică netă și 13,6 milioane
    tone producție proprie cărbune;
  • diminuarea veniturilor totale cu 35,97% față de bugetul aprobat pe anul 2020, „ca urmare a scăderii producției de energie electrică și a producției de cărbune, concomitent cu reducerea cheltuielilor totale cu 22,08% față de bugetul aprobat pe anul 2020, ceea ce conduce la un rezultat brut negativ în sumă de 1.136.948 mii lei;
  • reducerea productivității muncii cu 38,4% datorită scăderii veniturilor din exploatare, în condițiile scăderii producției de energie electrică și a producției de cărbune;
  • creșterea cu 268 mii lei a nivelului cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale, față de nivelul aprobat prin bugetul inițial;
  • cheltuielile de natură salarială au fost diminuate cu 7,24% față de bugetul aprobat cu sumele primite de la bugetul de stat, cât și cu sume aferente tichetelor de masă neconsumate pe perioada șomajului tehnic, urmând ca în bugetul pe
  • anul 2021, cheltuiala de natură salarială să fie reîntregită cu aceste sume;
  • scăderea câștigului mediu brut pe salariat cu 7,6% față de nivelul aprobat în bugetul inițial;
  • programul de plăți restante se menține la nivelul aprobat prin bugetul inițial, în sumă de 42.599 mii lei.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult