fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Corina Crețu: Situația la zi a fondurilor europene pentru România în 2018

de Vladimir Ionescu , 23.12.2018

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a enumerat într-un interviu acordat Agerpres, măsurile luate de Comisia Europeană pentru ca România să nu piardă fonduri europene din cauza lipsei de programe.

La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, a explicat comisarul.

Măsurile decise pentru ca banii să nu fie integral pierduți:

  • s-a aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR
  • extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele
  • redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care s-au redirecţionat 150 de milioane de euro
  • 72,5 milioane de euro au fost realocate către Axa prioritară 8 ‘Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale’.
  • În ceea ce priveşte Programul de Infrastructură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro şi proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile.

“Proiecte retrospective înseamnă proiecte care erau finalizate, în funcţiune, cum sunt Autostrada Soarelui sau Centura Timişoarei, dar pentru care statul plătea credite către bănci. Am preluat aceste datorii pe fonduri europene, degrevând bugetul naţional de această povară.

O altă măsură a fost fazarea în doua părţi a proiectelor care trebuiau încheiate până în anul 2015, dar din varii motive acest lucru nu s-a întâmplat. Este, de pildă, cazul majorităţii proiectelor de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare.

Aceste proiecte se vor încheia, unele s-au încheiat deja, dar consumă din perioada actuală de programare 3,1 miliarde de euro. Datorită tuturor acestor măsuri, riscul de a pierde bani pe Programul de Infrastructură Mare poate apărea la finalul anului 2019, dacă nu vom primi proiecte noi spre aprobare”, a explicat Corina Crețu.

Pierderile nu vor putea fi însă evitate, chiar dacă sumele vor fi mai mici, a mai spus comisarul european:

“La nivelul nostru, al Comisiei Europene, noi suntem pregătiţi să primim plăţi până în 31 decembrie la miezul nopţii.

Întârzierile au fost destul de mari încă de la începutul perioadei de programare şi, cu tot optimismul meu, din păcate cred că nu poate fi evitată pierderea unor fonduri, sper însă ca aceasta să fie cât mai mică.

Dar nu trebuie uitat totuşi că modificările continue, împreună cu măsurile de simplificare introduse de către autorităţile române, vor genera rezultate semnificative în anul 2019, an în care se aşteaptă ca rata de implementare să crească semnificativ”.

Situația la zi 

În perioada actuală de programare (2014 – 2020), România a trimis spre aprobare la Comisia Europeană 55 de proiecte majore prevăzute în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC), fiind vorba despre proiecte a căror valoare depăşeşte, în cazul fiecăruia, 50 de milioane de euro, respectiv 75 de milioane de euro pentru cele din domeniul transporturilor.

“47 dintre acestea au fost deja aprobate de CE, fiind vorba de 40 de proiecte fazate, faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, a căror finalizare se face cu bani din perioada 2014-2020, precum şi şapte proiecte noi, a căror valoare eligibilă este de 2,7 miliarde de euro. Printre aceste proiecte se numără Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare europeană de 246 de milioane de euro, reabilitarea căii ferate Radna – Gurasada – Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european, precum şi proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi sau care vizează modernizarea de ecluze – Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari – şi staţii de pompare”, a spus comisarul.

Proiectele fazate reprezintă acele proiecte pentru care comisarul Corina Creţu a aprobat alocarea de bani din actualul exerciţiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, ca urmare a faptului că nu au putut fi terminate în perioada 2007-2013.

Potrivit comisarului european, şapte proiecte noi sunt în curs de evaluare. Este vorba despre linia de metrou M6, centura de sud a Bucureştiului, un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă şi unul de cadastru, a căror valoare eligibilă este de 3,7 miliarde de euro.

Un alt proiect a fost depus şi apoi retras de autorităţile din România.

Pentru toate aceste proiecte, co-finanţarea UE este de 85%, iar contribuţia naţională de 15% din valoarea lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult