Participanții la conferința pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. Toți participanții au fost de acord cu textul, chiar dacă îl consideră „imperfect”, scrie The Guardian.
Conferința de la Glasgow s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut pentru că cele 197 de țări participante nu reușeau să cadă de acord, în principal pe tema finanțării impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare și pe tema combustibililor fosili.
Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contributor la schimbările climatice, dar nu se mai vorbește de eliminarea acestuia, ci de reducerea utilizării. Documentul promite ca lupta împotriva încălzirii globale să accelereze, dar fără să asigure limitarea acesteia la 1,5°C sau să răspundă solicitărilor de asistență din partea țărilor sărace.
După anunțul că summitul climatic de la Glasgow s-a terminat, cel mai cunoscut activist climatic din lume, Greta Thunberg, a reacționat pe Twitter: rezumatul, scurt, al Conferinței ONU pentru climă este „bla, bla, bla”.
„Reducere treptată” în loc de „eliminare treptată” a cărbunelui
Înainte de adoptarea textului final, India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.
Negociatorul Indiei pentru climă, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziție sâmbătă, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze țările.
Ca reacție, delegația Elveției și-a exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului.
Elveția a spus că termenul asupra căruia s-a convenit pentru subvențiile cărbunelui și combustibililor fosili a fost „diluat ca rezultat al unui proces lipsit de transparență”.
La rândul său, comisarul european pentru climă, Frans Timmermans, a descris propunerea Indiei de a schimba limbajul acordului pentru a cere „reducerea treptată” mai degrabă decât „eliminarea” a energiei provenită din cărbune drept „încă o dezamăgire”.
„Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural și asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur și simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”.
Frans Timmermans a mai spus că bogăția europeană a fost construită pe cărbune, dar în viitor, dacă nu se vor adopta măsuri puternice de eliminare a acestuia, moartea europeană va fi adusă tot de cărbune, relatează Washington Post.
Președintele COP26, Alok Sharma, le-a spus delegaților că este „infinit recunoscător” pentru că au menținut ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de știință spun că este necesară limitarea creșterii temperaturilor, pentru a evita agravarea impactului crizei climatice și pentru a evita schimbările catastrofale.
Dezamăgire a țărilor în curs de dezvoltare
Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.
Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.
Dar țările bogate au fost reticente în a conveni asupra unui mecanism de finanțare a pierderilor și daunelor, în parte pentru că o parte din dezbatere a fost încadrată în termeni de „compensare” pentru pierderile lor, pe care țările bogate nu le pot admite.
Multe națiuni sărace au acceptat înfrângerea la COP26, fiindu-le refuzată cererea de a introduce prevederi mai puternice privind pierderile și daunele în acordul final. Lia Nicholson, negociatorul principal pentru Antigua și Barbuda, care prezidează Alianța celor 37 de state insulare mici cele mai vulnerabile la schimbările climatice, a declarat: „Suntem extrem de dezamăgiți de acordul final”.
La rândul său, Mohamed Adow, directorul think-tank-ului Power Shift Africa din Nairobi, a declarat că „nevoile oamenilor vulnerabili din lume au fost sacrificate pe altarul egoismului lumii bogate”. „Plecăm cu mâna goală, dar mai puternici din punct de vedere moral și sperăm că putem menține speranța că anul viitor să punem nevoile statelor vulnerabile la criza climatică în centrul dezbaterilor COP27 din Egipt”, a mai spus Mohamed Adow, citat de BBC News.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat că peste 40% din cele 8.500 de centrale pe cărbune existente la nivel mondial vor trebui să se închidă până în 2030, sugerând în același timp că nu ar mai trebui să fi construite altele noi, pentru a menține obiectivele de stopare a încălzirii globale.
„Sper foarte mult ca economiile avansate să devină un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare. Dacă nu o fac, dacă nu arată un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare, nu ar trebui să se aștepte de la lumea în curs de dezvoltare să pună urgență climatică în centrul priorităților”, a subliniat Fatih Birol.
Șeful ONU: Acordul nu este suficient
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, spune că lumea trebuie să „intre în regim de urgență” în privința schimbărilor climatice și că acordul de la Glasgow nu merge suficient de departe în acest sens.
Cu toate acestea, el a admis că acordul că stabilește „fundamente importante pentru progres” și este un compromis care reflectă „interesele, contradicțiile și voința politică” din întreaga lume.
Într-un mesaj adresat tinerilor, comunităților indigene și altor persoane aflate în fruntea activismului pentru climă, Guterres a spus: „Știu că sunteți dezamăgiți, dar calea spre progres nu este întotdeauna o linie dreaptă. Uneori sunt ocolișuri, alteori sunt gropi. Dar știu că putem ajunge acolo.”
