Controversa pe participarea la Consiliul European: Victor Ponta obţine recomandarea Parlamentului, Traian Băsescu iese din tăcere şi flutură Constituţia şi Tratatul de la Lisabona

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seara, că nu va pune în aplicare declaraţia adoptată de Parlament, declaraţie care „recomandă” ca premierul Victor Ponta să participe la summitul Consiliului Europan, pentru că documentul nu are valoare juridică.

Parlamentul adoptase, cu cîteva ore înainte, o declaraţie prin care recomanda, la capătul unor dezbateri precedate de cererea premierului Ponta, ca la summit-ul din 28-29 iunie al Consiliului European, să participe premierul şi nu preşedintele.

:eful statului a calificat drept „penibilă” prestaţia politicienilor care, prin adoptarea declaraţiei de principiu, au făcut confuzie între instituţiile europene şi care ar fi dat dovadă de necunoaşterea modului cum funcţionează acestea.

Preşedintele şi-a prezentat argumentele sale atît în ce priveşte lipsa de valoare juridică a declaraţiei adoptate de Parlament, cît şi  pe cele referitoare la participarea la Consiliul European, unde merge reprezentantul României, care este şeful statului, nu premierul.

În primul caz, Traian Băsescu a invocat articolul 67 din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul emite hotărîri, legi şi moţiuni, nu declaraţii de principiu şi că premierul, prin cererea sa adresată Legislativului, încearcă să evite prevederile Constituţiei.

În cazul participării la Consiliul European, preşedintele a argumentat că, potrivit funcţionării acestui for, acolo participă reprezentantul statului, statut conferit, de Constituţia Romaniei, preşedintelui.

Liderul de la Cotroceni  susţine că, atît premierul cît şi politicienii care au dezbătut în Parlament, fac confuzie între Consiliul European şi Consiliul Uniunii Europene, îndrumându-l pe prim-ministru să meargă, dacă doreşte, la această din urmă reuniune.

Băsescu l-a ironizat pe Ponta, amintind în mod repetat că acesta este doctor în drept, şi invitându-l pe premier la Cotroceni să-i explice el cum funcţionează instituţiile Uniunii Europene, şeful statului acuzând majoritatea parlamentară de ignoranţă în domeniu.

În plus, preşedintele a menţionat că revine în zilele următoare cu precizări tehnice, fluturând atât Constituţia, cât şi Tratatul de la Lisabona de funcţionare a Consiliului European.

„Campania electorală s-a încheiat, revin în viaţa publică” a spus Băsescu.

Principalele declaraţii ale preşedintelui

Ce valoare are declaraţia Parlamentului:

• Dacă în Constituţia României am fi scris că primul-ministru reprezintă statul român, ar fi putut să meargă la Consiliul European. Aşa însă poate să meargă doar la Consiliul Uniunii Europene, care este mai important, numai că la consiliile alea nu se fac poze de familie.
• Dacă vrea să preia atribuţiunile preşedintelui, îi trebuie un act juridic care poate fi hotărâre a Parlamentului, poate fi lege, că moţiune nu poate fi.
• Majoritatea parlamentară exact de acest lucru a fugit, de respectarea Constituţiei şi atunci au preferat să emită o declaraţie care nu poate să fie opozabilă nimănui. Este o declaraţie şi atât şi pe urmă să genereze o dispută politică.

Explicaţiile tehnice privind Consiliul European şi Consiliul UE

• În Tratatul Uniunii Europene există un articol buclucaş, articolul 15, care spune aşa: Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale. Acesta nu exercită funcţii legislative, deci Consiliul European nu este nici Executiv, pentru că tratatul defineşte Comisia Europeană ca fiind Executivul UE.
• Nu este nici legislativ şi atunci ce o fi Consiliul ăsta, că am înţeles şi de la domnul prim-ministru doctor Victor Ponta că aici, în Consiliul European, se iau decizii, ori misiunea Consiliului European, vă repet, este aceea de a da impulsurile necesare dezvoltării UE şi să definească priorităţile şi orientările politicii generale. Deci aici nu se adoptă nici decizii, se adoptă doar concluzii, poziţii, concluzii ale Consiliului European care nu produc efecte juridice.
• Exact ce spunea domnul prim-ministru doctor Victor Ponta: bugetul, grija, pentru programe, pentru creştere, pentru alocarea de fonduri şi mai spune, tot articolul 16, acesta, deci, Consiliul (UE) exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate.
• Consiliul (UE) este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze Guvernul statului membru pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot. Deci, Consiliul Uniunii Europene angajează Guvernul. Din acest motiv, acolo reprezentarea este la nivel de miniştri desemnaţi. Sigur, primul-ministru poate merge el însuşi la unele din şedinţele Consiliului.

Despre premierul Victor Ponta, USL şi aliaţii lor la declaraţia adoptată de Parlament

• Faptul că încearcă forţarea notei reprezentării nu printr-o discuţie cu mine, ci printr-un act fără valoare juridică al Parlamentului României arată o undă de slăbiciune. Prim-miniştrii trebuie să fie bărbaţi, să-şi asume ce-şi doresc.
• Astăzi, parte din clasa politică a dat cel mai penibil spectacol legat de cunoaşterea funcţionării Uniunii Europene. Din păcate, în frunte chiar cu domnul prim-ministru, doctor în drept, Victor Ponta. Dar, orice om are timp să înveţe. Nimic nu este pierdut din acest punct de vedere şi totul este să citeşti puţin.
• Acel puţin acid legat de doctori, pentru că domnul prim-ministru Victor Ponta este un doctor făcut de domnul Adrian Năstase, căruia nu-i putem contesta cunoştinţele în materie de drept internaţional. Deci chiar puţinul acid este o foarte mică compensaţie, un foarte mic drept la replică pentru toate atacurile pe care primul-ministru le-a făcut de la momentul în care i-am pus mandatul în mână şi până astăzi.
• Dacă, într-adevăr, (premierul Ponta) doreşte o bună colaborare cu preşedintele, trebuie să aibă în vedere că nu omul, dar instituţia prezidenţială trebuie respectată. Altfel, nu va funcţiona coabitarea.

Suspendarea preşedintelui / Ponta: Se va lua decizia raţională. Băsescu: Nu voi fi laş numai ca să scap de suspendare

Declaraţiile unor lideri ai USL au avansat şi marţi ipoteza iniţierii procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, dacă acesta nu va respecta declaraţia Parlamentului şi nu va accepta să-l lase pe Victor Ponta să meargă la Consiliul European.

Într-o intervenţie telefonică la TVR1, Ponta a spus că este prematură discuţia privind suspendarea preşedintelui, declarându-se încrezător că Băsescu îl va lăsa la Consiliul European şi nu se va ajunge la acţiunea USL împotriva şefului statului.

”Eu cred că e prematură chestia asta. Dacă vă aduceţi aminte, a fost o discuţie aproape în aceiaşi termeni, ce se întâmplă dacă preşedintele României nu va accepta niciodată să mă desemneze prim-ministru dacă există o majoritate. Până la urmă, raţiunea a învins acolo. Eu acum nu mai vreau să fac aceeaşi greşeală. Sunt convins că fără declaraţii belicoase – cel puţin din partea mea nu veţi avea aşa ceva, până pe 28 se va lua decizia cea mai raţională”, a spus Ponta, la TVR1.

În schimb, Traian Băsescu, într-o intervenţie la B1 TV, a subliniat că el va merge la Consiliul European şi nu va crea, din laşitate, un precedent dăunător pentru viitorii preşedinţi, de teamă să nu fie suspendat din funcţie.

”N-am răspuns niciodată, astăzi suntem în faţa unei probleme constituţionale, eu din laşitate nu mă voi ascunde sub birou să spun mergeţi domnul Ponta că aşa a declarat Parlamentul şi eu nu vreau să fiu suspendat. Eu nu pot să creez un precedent de laşitate pentru preşedinţii României. Dacă scoateţi un act juridic legal prin care vă asumaţi responsabilitatea modificării Constituţiei, eu cred că USL poate să facă asta. Au mai făcut-o şi alţi vecini de-ai noştri care nu-s văzuţi prea bine-n Europa. Deci, niciodată nu ma voi opune unui act juridic legal”, a spus Băsescu, la postul B1TV.

Declaraţia „de principiu” pe care premierul Ponta a obţinut-o în Parlament

Majoritatea Parlamentară a adoptat, marţi, la solicitarea premierului Victor Ponta, o declaraţie prin care recomandă ca prim-ministrul să reprezinte România, ci nu preşedintele Traian Băsescu, la Consiliul European din 28 iunie.

Parlamentarii USL, UDMR şi cei ai minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară au trecut uşor prin Lelgislativ declaraţia: 249 de voturi pentru, 30 împotrivă şi o abţinere.

Ce cuprinde declaraţia Parlamentului:

• Parlamentul României trebuie să fie informat în prealabil asupra agendei Consiliului European şi să stabilească un mandat de principiu referitor la poziţiile pe care le va susţine şi promova reprezentantul României. Parlamentul României cere să fie informat după fiecare Consiliu European cu privire la deciziile adoptate.
• Având în vedere că atribuţiile preşedintelui şi Guvernului în domeniul afacerilor europene sunt partajate, în materie de politică europeană, de apărare şi securitate, precum şi în politica externă comună a UE, Parlamentul considera constituţional şi funcţional ca preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România.
• In schimb, in materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive Parlamentul considera ca este constituţional şi funcţional ca primul-ministru al României să aibă precădere în a reprezenta România.
• Având în vedere că agenda Consiliului European din 28 iunie 2012 se referă la subiecte precum situaţia economică în UE, adoptarea unor măsuri economice şi sociale, precum şi continuarea negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual 2014 – 2020, Parlamentul României consideră că primul-ministru trebuie să reprezinte poziţiile României la lucrările Consiliului European din 28 iunie 2012.

Declaraţii după votul Parlamentului:

• Victor Ponta, premier, copreşedinte USL: ”Nu cred că voi rămâne toată viaţa prim-ministru, aşa cum nu cred că domnul preşedinte Băsescu va rămâne toată viaţa preşedinte. Trebuie să stabilim reguli dincolo de oameni şi cred că trebuie să acceptăm faptul că Parlamentul României, mai mult decât un preşedinte sau un prim-ministru, este depozitarul legitimităţii populare exprimate prin vot”.
• Crin Antonescu, copreşedinte USL: ”Deocamdată, noi avem un pas pe care trebuie să-l facă Victor Ponta şi pe care îl va face în calitate de prim ministru. După această exprimare de voinţă politică a Parlamentului se va duce la Consiliul European. Cred şi eu că nu trebuie să vedem această discuţie în termenii unei dispute. Nu-i o ceartă de berbeci, ci e o discuţie de fond pentru diplomaţia românească în care şi instituţia prezidenţială trebuie să fie parte”.
• Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: ”Colegii noştri, cei care sunt constituţionalişti, juriştii din cele două grupuri parlamentare au pregătit un material şi au prezentat principiile din Constituţia României şi, în urma dezbaterilor, grupurile reunite au şi spus că recomandă să votăm pentru această declaraţie. Cel mai important argument era că relaţiile din interiorul UE nu sunt relaţii bilaterale, nu sunt relaţii externe în sensul clasic al cuvântului. Un al doilea argument era că pe problemele economice, care ţin de buget şi de aderarea la spaţiul Schengen şi fondurile europene, responsabilitate are Guvernul. Şi, sigur, acolo unde este vorba se securitate naţională, de apărare naţională, de relaţii externe ale UE, acolo, evident, preşedintele României, indiferent de persoana preşedintelui şi a premierului, trebuie să reprezinte România”.

Declaraţia Parlamentului – o recomandare fără încărcătură juridică

Declaraţia de principiu a Parlamentului, privind reprezentarea României la Consiliul European, nu este un act normativ sau o hotărâre şi prin urmare nu are valoare juridică, aşa cum au asa cum au declarat şi cei care au votat-o.

Pe de altă parte, o lege sau o hotărâre luata pe acest subiect ar fi putut fi contestată la Curtea Constituţională.

”Este o declaraţie care are o încărcătură politică în acest moment şi sigur nu are forţă juridică”, a spus preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

La rândul său, liderul PNL, copreşedintele USL Crin Antonescu, a fost întrebat dacă declaraţia are valoare juridică, el răspunzând că ”are valoare politică”.

”La Consiliul European nu sunt procese, ci se iau decizii politice”, a explicat Antonescu încărcătura declaraţiei emise Parlament.

Preşedintele Senatului, democrat-liberalul Vasile Blaga a catalogat declaratia ca fiind fara efect: ”Este o declaraţie politică a Parlamentului României şi atât. Dânşii, dacă voiau, puteau să propună un proiect de hotărâre a Parlamentului”.

În schimb, premierul Victor Ponta a precizat că şi el a primit de la preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, invitaţia şi programul reuniunii de la Bruxelles, din 28 iunie.

Ce a vrut sa obtina guvernul?

Executivul Victor Ponta şi-a expus motivele pentru a cere ca premierul să meargă la Consiliul European într-un punct de vedere cu privire la ”colaborarea inter-instituţională şi reprezentarea României în domeniul afacerilor europene”:

În ceea ce priveşte partajarea atribuţiilor în cadrul Executivului, la domeniul afacerilor europene:

• ca, în materie de politică militară şi de securitate militară, precum şi în politica externă comună a Uniunii Europene, este constituţional şi funcţional ca Preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România;
• ca, în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive, este constituţional şi funcţional ca Primul Ministru să aibă precădere în a reprezenta România.

Având în vedere agenda Consiliului European din 28 iunie, deja stabilită şi care se referă la subiecte precum situaţia economică din Uniunea Europeană, adoptarea unor măsuri economice şi sociale, precum şi continuarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, Guvernul României consideră că reprezentarea României la acest Consiliu European trebuie să fie asigurată de către Primul Ministru al Guvernului.

Victor Ponta a pregătit în prealabil, în acelaşi document, şi puterea de decizie a declaraţiei pe care Parlameantul avea să o adopte:

• Parlamentul României să fie informat pe deplin înainte de participarea reprezentanţilor României la Consiliile Europene, cu privire la tematica şi propunerile de abordare. Este necesar să existe dreptul Parlamentului de a organiza dezbateri înainte de aceste participări, precum şi prezentarea de rapoarte după aceste participări.
• Parlamentul României sa fie cel care poate da un mandat de principiu în prealabil, şi cel care confirmă respectarea acestui mandat după participarea la Consiliile Europene.
• Parlamentul României sa fie singurul în măsură să decidă dacă aceste informări au loc în comisiile de specialitate, sau în şedinţa de plen, şi trebuie instituită obligaţia Primului Ministru şi a miniştrilor de a se prezenta în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii în legătură cu prezenţa şi activitatea lor la Consiliile Europene.