Întrucât România are cea mai mare rată a sărăciei din UE, Guvernul a decis, printr-o OUG aprobată miercuri, amânarea introducerii contribuțiilor personale în ambulatoriu până la împlinirea a 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului pentru 2027. Fără această prorogare, explică Executivul în Nota de fundamentare a actului normativ, vor fi generate costuri substanțiale chiar și pentru asigurații cu venituri medii, ceea ce ar putea pune în pericol viața bolnavilor, ar greva bugetele familiilor și în cele din urmă ar avea consecințe sociale și economice însemnate.
Contribuțiile personale sunt diferența dintre tarifele decontate de CNAS și ărețul plătit de pacienți în cazul unităților medicale private.
Cauzele ce duc la o probabilitate mare a efectelor de mai sus:
- România înregistrează cea mai mare rată a sărăciei dintre statele membre UE
- specificul sistemului medical din România, în care serviciile spitalicești sunt mult mai ridicate decât media UE (Ro – 44% vs. UE – 28%), în detrimentul asistenței medicală ambulatorie (Ro – 18% vs. UE – 29%)
- disponibilitatea oamenilor de a plăti pentru servicii de sănătate este limitată, plățile directe sunt peste media UE (Ro 21% vs UE 15%)
Accesul la serviciile din ambulatoriile clinice și paraclinice ar fi îngreunat și s-ar încălca drepturile asiguraților
Instituirea contribuțiilor păersonale poate conduce la migrarea furnizorilor aflați în relație contractuală cu casele de asigurări sociale de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale de specialitate, ceea ce ar îngreuna accesul la servicii de sănătate, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat de mai multe ori României îmbunătățirea accesului la serviciile medicale.
Insuficiența fondurilor alocate de la buget Fondului Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care se plătesc serviciile din ambulatoriul clinic și paraclinic, poate conduce la neacordarea acestor servici de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce ar însemna încălcarea drepturilor persoanelor asigurate, mai menționează inițiatorii OUG.
Marea majoritate ambulatoriilor sunt deja private, iar asigurații apelează la ele pentru a nu li se agrava bolile în timp ce așteaptă pe listele lungi ale ambulatoriilor de stat
Anul acesta, Guvernul a diminuat tarifele pentru serviciile furnizate oferite de medicii de familie și de cei din ambulatoriu, ceea ce a generat protestele acestor profesioniști, care au amenințat că-și vor închide cabinetele dacă valorile nu vor reveni măcar la nivelul lunii decembrie 2023.
(Citește și: Bugetul Sănătăţii, suplimentat cu 3 mld. lei – pentru a menține la nivelul lui 2023 tarifele medicilor de familie și ambulatoriu)
Întrucât finanțarea este atât de redusă, majoritatea ambulatoriilor sunt private, astfel încât bolnavii care se tem de riscul cronicizării unei boli se îndreaptă spre acestea, pentru a nu aștepta luni de zile serviciile gratuite la care au dreptul.
Aceste lucruri sunt foarte bine cunoscute de către guvernanți, care confirmă, prin Nota de fundamentare, faptul că primele victime ale sistemului de sănătate românesc sunt săracii: „Persoanele cu venituri mici nu vor putea accesa serviciile de îngrijire a sănătății la momentul nevoii, cu toate că sunt asigurate, starea de sănătate va fi agravată conducând ulterior la necesitatea internării în spital cu cheltuieli mult mai mari pentru tratament, recuperare și îngrijiri de sănătate pe termen lung”.
Reamintim că România este statul UE cu cea mai mare rată a salariaților cu normă întreagă aflați în risc de sărăcie și excludere socială – 12,2%, comparativ cu 7,1%, media UE, după cum arată datele Eurostat pentru 2022.
Situația este chiar mai gravă în cazul familiilor cu copii dependenți (aflați în întreținere, fie că sunt minori, fie că au împlinit 18 ani, dar sunt cuprinși într-o formă de educație etc.) – ponderea este de 16,2%, a doua cea mai ridicată din UE, după Luxemburg (16,5%).
Situația actuală a acestor ambulatorii, conform statisticii CNSAS:
- din cei 3.989 de furnizori care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, 88% sunt privați (3.516 sunt furnizori privați)
- cei 1.061 de furnizori care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile paraclinice, 76% sunt privați (806 sunt furnizori privați)
Buget mic acordat Sănătății, asigurați săraci, ponderi mari ale cheltuielilor din buzunarul propriu și pe care contribuțiile le-ar propulsa în topul UE
Deși avem cea mai mare rată din UE a angajaților cu salarii în jurul pragului minim, bugetul mic acordat Sănătății face ca plățile din buzunar să ocupe o bună parte din chletuielile cu sănătatea din România.
România nu figurează acum printre țările cu cele mai mari procente, însă contribuțiile personale ar putea face ca țara noastră să avanseze pe primele locuri.
Plata din buzunarul gospodăriei înseamnă plata directă pentru bunuri și servicii medicale, realizată din venitul primar sau economiile gospodăriei, raportată la totalul cheltuielilor cu sănătatea. Ea include și plățile neoficiale, adică șpăgile acordate personalului din sistemul sanitar.
În România, această rată a fost de aproape 21% în 2021, conform Eurostat. În graficul de mai jos este prezentată situația din 2022, însă în cazul României
****
Urmărește-ne pe Google News
