România a urcat în 2020 la 80% din nivelul de trai mediu al UE27, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele publicate de Eurostat. Suprinzător, suntem plasați pe locul 20, desaupra Estoniei (77%) și imediat după Polonia (83%) sau Cehia (84%).
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, adică PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat anul trecut la 72% din media UE, adică peste pragul avansat ca minim pentru adoptarea euro. La acest indicator apar în urma noastră „doar” Slovacia, Letonia (ambele cu 70%), Croația (64%), Grecia (62%) și Bulgaria (55%).
PIB/locuitor faţă de AIC
Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
Astfel, la consumul măsurat prin AIC ţara noastră, a depăşit șapte state membre și a obținut cea mai mare creştere a acestui indicator din ultimii trei ani la nivelul UE. Cu 6 puncte procentuale (de la 74% la 80%), am avansat mai bine decât Polonia (83% față de 78%) sau Ungaria (70% față de 65%) – însoțite oarecum surprinzător de Danemarca (122% față de 117%).
Totodată, la evoluția AIC am fost peste Bulgaria (61% față de 57%) sau Lituania (95% față de 91%), aceasta din urmă fiind și cea mai bine plasată din fostul bloc estic la acest indicator, imediat după Italia (96%, venită de la 100% în 2018). Cea mai slabă evoluție în pandemie a avut-o Spania, care a coborât la doar 85% față de 92% în urmă cu trei ani.
Simultan, avansul PIB pentru România între 2018 şi 2020 a fost tot de șase puncte procentuale (de la 66% la 72% din media UE27).
Evoluția clasamentulului european între 2018 şi 2020
Vă prezentăm in extenso valorile consemnate de statele UE la AIC și PIB din 2018 până în 2020, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat. România se distinge prin evoluţia spectaculoasă a nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv dar și prin discrepanța pozitivă semnificativă între AIC și PIB pe locuitor raportate la media UE.
Cu un plus de 8 puncte procentuale (pp) la AIC față de PIB pe loc., ne situăm doar după Grecia (12 pp), la egalitate cu Polonia și Portugalia și urmați de Bulgaria (7 pp). Pentru referință și poziționare în context, menționăm că sunt țări precum Cehia (-9 pp, 93% la PIB/loc. dar numai 84% la AIC) sau Ungaria (-4 pp), care au o altă abordare a consumului pe baza rezultatelor din economie.
De remarcat, din acest punct de vedere, că Luxemburg (unde lucrează multe persoane din țările vecine) și Irlanda (care a contabilizat rezultatele unor multinaționale mutate acolo ca urmare a Brexitului) sunt cazuri speciale, cu diferențe uriașe între PIB/loc. și AIC ce demonstrează că cel din urmă indicator este mai relevant din perspectiva nivelului efectiv de trai (de altfel, Irlanda coboară la acest capitol sub media europeană)
Aserțiune bazată și clasamentul AIC la nivelul UE. Unde, după Luxemburg (145%), figurează Germania (124%), urmată de Danemarca (122%), Olanda (117%) și Austria (116%). Peste Belgia (114%), Finlanda (113%), Suedia (112%) sau Franța (110%, în pofida unui ecart pozitiv AIC – PIB, de remarcat poziția acesteia sub media Zonei Euro la PIB/loc.)
Observații ce ne-ar putea fi utile
Deși a consemnat în 2018 un PIB/locuitor identic cu cel al României (66% din media UE), Grecia a rămas în urmă cu zece puncte procentuale și, în pofida consumului care continuă să fie exagerat din motive mai degrabă nostalgice (elenii au ajuns la un moment dat la 94% din media UE), decalajul la AIC față de noi este de 6 pp. Așa încât ar fi util să nu derapăm spre „modelul grec”.
Se mai remarcă un fapt care ar trebui să ne dea de gândit. Deși sunt vecine de clasament la PIB/locuitor, Polonia (76%) și Ungaria (74%) figurează în statistica Eurostat cu o diferență majoră a consumului efectiv, cu un „scor” de 83% la 70%. Ceea ce ne pune în fața unor alternative care ne-ar permite să învățăm din experiența altora, ceva mai avansați, și nu direct pe propria piele. Cu un PIB similar cu al nostru ca mărime absolută, Cehia are o poziție particulară, inclusiv ca mentalitate și echitate socială.
Astfel, poate ar fi util să tragem anumite concluzii din datele prezentate, chiar dacă ordinea în funcție de AIC pare să corespundă mai bine cu realitatea nivelului de trai decât reperul utilizat îndeobște față de media UE, și anume PIB/locuitor. Totul ar fi ca să aducem producția mai aproape de consumul din prezent, pentru a-l putea susține pe termen mediu și lung.
