vineri

29 martie, 2024

20 septembrie, 2017

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat, potrivit experţilor din domeniul fiscal consultaţi de cursdeguvernare.ro.

De asemenea, măsura presupune mai multe modificări legislative, în Codul Muncii și în Codul Civil și ar putea fi şi va fi contestată în justiţie de cei care vor avea forţa s-o facă.

„„Măsura mă duce cu gândul la o „naționalizare”, a unei părți din veniturile firmelor private, în ideea păstrării salariului net la același nivel de dinaintea trecerii contribuțiilor în sarcina angajatului. Măsura va creşte fără îndoială costurile societăților cu capital privat, cele care sunt principalii contributori la realizarea veniturilor bugetare”, a spus Florentina Şuşnea, managing partner la firma de consultanţă PKF Finconta SRL.


Se ia „cu forţa” din lichiditățile firmelor, potrivit expertului citat, care se întreabă și „în ce măsură promotorii măsurii și-au făcut temele și au calculat cu cât se va diminua impozitul pe profit plătit statului prin creșterea costurilor salariale la nivel de angajator ?!”.

Sunt contrazise, astfel, asigurările ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a declarat, marţi că, „ nu va creşte costul cu forţa de muncă absolut deloc”, la nivelul angajatorului, dacă acesta va fi obligat „să menţină un anumit nivel al salariului brut”, în urma transferului contribuţiilor sociale în sarcina angajatului.

„Nu este clar la ce pârghii juridice ar putea apela Ministerul Finanțelor sau Ministerul Muncii pentru a modifica salariile brute în sectorul privat. În opinia mea, introducerea unei astfel de obligații prin lege este discutabilă, pentru că reprezintă o intruziune a statului într-un contract liber consimțit între două entități private, a spus la rândul său Raluca Bontaş, Partner Global Employer Services la Deloitte România.

De asemenea, „trebuie avut în vedere că nu ar fi vorba de o simplă prevedere într-o lege, ci de un complex de modificări, nu doar fiscale, dar poate și în Codul Muncii. În aceste condiții, este destul de probabil ca ele să fie contestate ulterior de cine are forţa să o facă”, a adăugat Raluca Bontaş.


Ar fi benefic să vedem dacă profesioniștii din domeniul juridic consideră această imixitiune în viața economică a sectorului privat ca fiind una legală”, spune la rândul său Florentina Șușnea.

Cu cât ar trebui să crească salariul brut

Guvernul este presat deja de avertismentele sindicale care au reclamat posibilitatea scăderii salariului net, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale în sarcina angajatului.

PFK Finconta a calculat datele pentru trei „fluturași” de salarii: cu taxele existente în acest moment, o simulare cu taxele preconizate de 35% fără modificarea brutului actual și o simulare este cea cu menținerea salariului net de 5.000 de lei și cu recalcularea brutului.

„Astfel, în cazul în care se menține același net, rezultă o creștere pe costuri de 4,7%, din ianuarie , până la 9.158 lei, față de 8.751 lei cât este costul în acest moment. În costuri am inclus contribuțiile angajatului și ale angajatorului, impozitul pe venit cât și salariul net”, precizează Florentina Șușnea.

Dacă însă se menține acelasi salariu brut, de 7.128 lei, prin transferul tuturor contribuțiilor la nivelul angajatului se diminuează netul de la 5.000 lei la 3.892, o diminuare de 22 %. La nivelul taxelor rezultă o diminuare de 14%, potrivit PFK Finconta.

Și calculele preliminare Deloitte România arată același lucru: salariul brut ar trebui crescut cu cel puţin 22% pentru menţinerea salariului net la nivelul actual.

Este drept, că „deocamdată, discutăm de o ipoteză, neexistând încă un proiect legislativ sau o analiză emisă de autoritățile statului nici în privința Codului fiscal, nici a altor acte normative. Prin urmare, ne putem referi doar la declarațiile oficiale. De aceea lucrăm cu scenarii privind eventualitatea scăderii sau menținerii salariilor nete”, spune Raluca Bontaş.

Transferul contribuțiilor la nivelul angajatului „s-ar traduce într-o majorare a obligațiilor acestuia. În funcție de cuantumul total al contribuțiilor, respectiv dacă va fi 39,5% (cât reprezintă în prezent contribuțiile cumulate) sau 35% (așa cum prevedea programul de guvernare), rezultă alt nivel al salariului net”, atrage atenţia expertul de la Deloitte.

„Calculele noastre arată că s-ar impune o majorare a salariului brut cu cel puțin 22% pentru a menține valoarea actuală a salariului net”, a precizat expertul de la Deloitte România.

Probleme  noi pe piaţa forţei de muncă

„Date fiind condițiile actuale de pe piața muncii, a dificultății companiilor de a-și găsi angajații potriviți, este puțin probabil ca, în principal, marii angajatori să scadă salariile ca urmare a unei eventuale preluări a tuturor contribuțiilor în sarcina angajatului”, în opinia Ralucăi Bontaş.

Dacă angajaţii ar accepta diminuarea salariului net, „costul total cu un loc de muncă – însemnând salariul brut și contribuțiile datorate acum de angajatori – ar rămâne același. Însă, ne referim la situația actuală, nu și la un scenariu în care oferta de muncă s-ar contracta din diverse cauze”.

„În concluzie, o astfel de măsură ar trebui aplicată doar după un studiu de impact pentru a nu induce noi riscuri în economie, mai ales când forța de muncă este tot mai puțină și mai puțin calificată, fapt care va face tot mai dificilă creșterea economică pe termen mediu și lung”, a mai spus Raluca Bontaş.

Declaraţii ministeriale

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat, marţi, că „va fi o lege prin care aceste contribuţii (sociale) vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut. (…) Am făcut menţiunea că şi astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă şi să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul, această valoare salarială. Totodată, am făcut menţiunea că după ce se va realiza această măsură legislativă va fi introdusă şi o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar şi cel din mediul privat, să menţină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuţ Mişa, la Senat, citat de Agerpres.

La întrebarea cum poate fi obligat un agent privat să menţină nivelul salariului brut, Ionuţ Mişa a susţinut că „va fi o dispoziţie legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, care va fi suma tuturor celorlalte sarcini fiscale pe care le plăteşte în prezent un angajator pentru un angajat”.

Ministrul Finanţelor a ţinut să facă „menţiunea foarte clară că (angajatorului) nu îi va creşte costul cu forţa de muncă absolut deloc. Deci pentru toţi angajatorii, atât din sectorul privat, cât şi din cel de stat, sarcina fiscală, practic costul pe care el îl are cu un angajat în relaţia cu statul, va fi exact aceeaşi. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, aşa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul şi să decidă să dea mai puţin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat”, a adăugat ministrul Finanţelor.

De asemenea, ministrul a asigurat că „pentru angajator nu înseamnă niciun cost suplimentar”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Păi din toată afacerea asta p$d-ul va ieși de fapt câștigător. Pentru că va lua voturile unei părți dintre angajații la privat. Cum? Simplu: dacă privații vor da statul în judecată pentru că legea asta nu e sănătoasă la cap, dragnea va spune că privații (mă rog, va numi doar multinaționalele) nu vor ca românii să trăiască mai bine (știți deja refrenul, colonie, genunchi, BS-ul deja tradițional) și de aia spun că legea nu e constituțională. Iar omul care vede doar scăderea din buzunar nu va judeca mai mult. Păi de ce să mai judece, a judecat dragnea deja pentru el.
    Lovitură de geniu, de fapt. Din păcate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Păi din toată afacerea asta p$d-ul va ieși de fapt câștigător. Pentru că va lua voturile unei părți dintre angajații la privat. Cum? Simplu: dacă privații vor da statul în judecată pentru că legea asta nu e sănătoasă la cap, dragnea va spune că privații (mă rog, va numi doar multinaționalele) nu vor ca românii să trăiască mai bine (știți deja refrenul, colonie, genunchi, BS-ul deja tradițional) și de aia spun că legea nu e constituțională. Iar omul care vede doar scăderea din buzunar nu va judeca mai mult. Păi de ce să mai judece, a judecat dragnea deja pentru el.
    Lovitură de geniu, de fapt. Din păcate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: