Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi, la Nicosia, în urma Consiliul guvernatorilor BCE, păstrarea dobânzii de politică monetară la doar 0,05%, nivelul minim record stabilit în septembrie 2015. Ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile 0,30% şi, respectiv, -0,20%.
Mario Draghi (foto), președintele BCE, a anunțat că pe 9 martie 2015 va începe achiziția de titluri pe piața secundară în cadrul QE iar cererea internă se va amplifica în urma măsurilor monetare luate. Termenul limită avut în vedere este luna septembrie 2016 dar acțiunea va continua până se va vedea o ajustare consistentă a inflației spre valoarea de 2%.
(Citiți și: ”Soluția BCE de relaxare cantitativă – partea goală a paharului: Lunga listă a scepticilor privind efectele QE în eurozonă”)
În ultimul trimestru din 2014, s-a consemnat o creștere a PIB în Zona Euro de +0,3% , peste așteptări. Se conturează o îmbunătățire a situației economice în prima parte a acestui an.
De altfel, proiecțiile de creștere au fost ajustate în sus, urmare a reducerii prețului petrolului de după iulie 2014 și măsurilor monetare luate.
Indicele prețurilor de consum a urcat de la -0,6% în luna ianuarie la -0,3% în februarie dar valoarea sa a rămas în teritoriul negativ, unde se va mai situa și în lunile imediat următoare.
Rata inflației va începe să crească sensibil de-abia spre finalul lui 2015. Măsurile luate au stopat așteptările referitoare la un declin al prețurilor.
Diferența dintre creșterea economică efectivă din Zona Euro ( aflată în prezent sub potențial) și potențialul de creștere sustenabilă se va închide până în 2017.
Valoarea pentru 2015 a fost ajustată în jos în raport cu estimarea anterioară ca urmare a scăderii prețului petrolului. Valoarea pentru 2016 a fost reașezată în sus, ca urmare a impactului scontat pentru măsurile de politică monetară. Masa monetară M3 a urcat cu nouă procente în ianuarie dar dinamica împrumuturilor rămâne sub potențial. Împrumuturile către gospodării au crescut cu 0,9%.
Răspunzând unei întrebări, Mario Draghi a ținut să precizeze că, deja, împrumuturile pe care BCE le-a acordat Greciei totalizează 68% din PIB-ul țării, cel mai înalt nivel din cadrul UE, ceea ce face din BCE un fel de a doua bancă centrală a Greciei. Mario Draghi a invocat trei bariere în calea achizițiilor de hârtii de valoare emise de această țară: BCE nu poate cumpăra obligațiuni grecești deoarece nu este voie să se cumpere de la țări aflate sub acord și aflate în poziția de revizuire a acordului, nu se califică pentru moment ca fiind de calitatea investment grade și există o limită de 33% din totalul obligațiunilor emise de același emitent.
Volumul sumelor împrumutate s-a dublat în ultimele luni așa încât ultimul lucru care se poate spune este că BCE nu a sprijinit Grecia. Cu toate acestea, dacă nu sunt implementate reformele structurale, efectele măsurilor monetare se vor lăsa așteptate. Flexibilitatea politicilor guvernamentale este esențială în acest proces.
