vineri

29 martie, 2024

11 mai, 2012

Ionuţ Dumitru - preşedintele Consiliului Fiscal

România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare din cauza sistemului de taxe administrat ineficient, iar fenomenul muncii la negru este în creștere, în ciuda modificării Codului Muncii, relevă Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2011, citat de Mediafax.

Potrivit CF, veniturile fiscale şi cele nefiscale au reprezentat în 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1 puncte procentuale sub media europeană.

Nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) în România a fost de 27,2 % în anul 2011, cu 12,4 puncte procentuale mai mic decât media UE 27 (39,6%). Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ mai mică decât în Slovenia (37,8%), Ungaria (36%), Polonia (32,1%) şi Slovacia (28,5%), se arată în raportul Consiliului Fiscal pentru 2011.


Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată, se menţionează în raport.

Ca o exemplificare a colectării slabe a taxelor, România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%).

În plus, Bulgaria, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României şi o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adaugată în 2011, 8,6% din PIB.

În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi şi angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2011 au fost de 8,3% din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (13,1% din PIB) şi Ungaria (12,3% din PIB), cu toate că ratele de contribuţii erau relativ similare.

Ce măsuri propune Consiliul Fiscal pentru majorarea colectării:

  • România are nevoie de o reformă radicală a sistemului de colectare a taxelor care să asigure creşterea semnificativă a veniturilor colectate şi scăderea costurilor administrative aferente.
  • Creşterea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor, în special prin simplificarea codului fiscal şi a codului de procedură fiscală şi printr-un program amplu de transparentizare totală a cheltuielilor bugetare;
  • Sporirea eficientei şi reducerea costurilor colectării, în special prin consolidarea numărului de admnistraţii fiscale, informatizarea sistemului şi promovarea agresivă a declaraţiilor şi plăţilor electronice;
  • Creşterea calităţii profesionale a personalului angajat în colectarea taxelor şi reducerea corupţiei;
  • Stimularea indirecta a unui model de creptere economică mai sustenabil prin creşterea gradului de colectare a taxelor care să permită acomodarea unor potenţiale ajustări în sistemului de taxe şi impozite îndreptate în special în direcţia stimulării muncii (in special prin reducerea contribuţiilor la asigurările sociale aflate la un nivel ridicat în acest moment) şi creşterea economisirii interne pentru a reduce dependenţa de intrările de capitaluri din străinatate în finanţarea investiţiilor, se mai arată în raport.

Munca la negru, în creștere în anul 2011


Numărul persoanelor care muncesc la negru trece de 2,3 milioane, în creştere cu aproape 900.000 faţă de 2008, şi reprezintă mai mult de o treime din totalul salariaţilor, se mai arată în raportul Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, evaziunea doar în cazul CAS, TVA şi impozit pe venit a fost de 10,3% din PIB în 2010.

Raportul arată că la finele lui 2011 lucrau în economie 6,647 milioane de persoane, iar angajatorii au raportat un număr de 4,297 de salariaţi, rezultând că 2,349 milioane de persoane munceau la negru.

Numărul celor care muncesc în economia neobservată a scăzut de la 1,744 milioane în 2006 la 1,467 milioane în 2008, pentru ca apoi să urce la 1,799 milioane în 2009 şi 2,257 milioane în 2010.

Corespunzător, ponderea salariaţilor care muncesc la negru a avansat de la 22,5% în 2008 la 35,3% în 2011.

Propunerile Consiliului Fiscal pentru combaterea muncii la negru:

  • Pentru identificarea economiei neobservate în România se recurge la clasificarea întregii economii în două sectoare: formal şi informal.
  • Pentru sectorul formal se are în vedere abordarea subraportării utilizării forţei de muncă, precum şi a evaziunii fiscale de către societăţile nefinanciare, cu impact în subraportarea valorii adăugate brute.
  • Metoda folosită se bazează pe compararea cererii şi ofertei de muncă cu scopul de a identifica persoanele care realizează o activitate legală într-o unitate din sectorul formal, dar nu sunt declarate autorităţilor.
  • Estimarea ofertei de forţă de muncă foloseşte datele din AMIGO şi alte surse administrative privind participarea populaţiei pe piaţa muncii. Ancheta oferă informaţii despre numărul de persoane care au declarat că au desfăşurat o activitate plătită în perioada de referinţă.
  • Estimarea ofertei de forţă de muncă se realizează pe ramuri omogene de activitate, la nivel de două cifre CAEN, fără agricultură şi administraţie publică.
  • Producţia agricolă se calculează în conturile naţionale, folosind date cantitative, iar pentru administraţia publică se aplică ipoteza conform căreia unităţile aparţinând acestui sector nu subevaluează activitatea depusă.
  • Ancheta structurală anuală este sursa de date pentru cererea de forţă de muncă. Astfel, se utilizează datele privind numărul mediu de angajaţi, pe activităţi omogene, la nivel de 4 cifre CAEN.
  • Diferenţa dintre numărul persoanelor care au declarat că muncesc într-o întreprindere şi numărul persoanelor declarate angajate de întreprinderi reprezintă „munca la negru”. Munca la negru este evaluată cu aceleaşi componente ale situaţiei legale: salarii brute medii, contribuţii la asigurări sociale etc.
  • Consumul intermediar este determinat folosind aceeaşi pondere în producţie ca cea obţinută de întreprinderile mici pentru respectivele ramuri de activitate.
  • În conturile naţionale româneşti se fac estimări privind evaziunea de la plata taxei pe valoarea adăugată. Evaziunea fiscală se obţine ca diferenţă între TVA teoretică şi cea încasată la bugetul de stat.
  • TVA teoretică este estimată cu ajutorul elementelor de consum intermediar, consum final al gospodăriilor populaţiei, consum final al administraţiei publice şi private şi FBCF, pe baza cotelor de TVA pe produse, stabilite prin lege. Această fraudă fiscală este inclusă în valoarea producţiei, precum şi în valoarea adăugată brută pentru fiecare ramură corespunzătoare.
  • În ceea ce priveşte sectorul informal, pe baza datelor din ancheta forţei de muncă se estimează numărul de persoane care lucrează în asociaţii familiale şi al întreprinzătorilor individuali/liber-profesionişti.
  • Realizarea estimărilor se face pe principiul conform căruia veniturile persoanelor nesalariate nu pot fi mai mici decât media câştigurilor realizate de angajaţii din unităţile mici cu acelaşi domeniu de activitate. Declaraţiile de venit ale asociaţiilor familiale şi lucrătorilor pe cont propriu, depuse la MFP, sunt comparate şi ajustate cu valoarea acestor calcule. Astfel, sunt ajustate veniturile, evaziunea fiscală a unităţilor înregistrate în sectorul informal fiind total eliminată.
  • O altă categorie importantă a economiei neobservate o reprezintă activitatea realizată de unităţile neînregistrate din sectorul informal. În această categorie intră croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lecţii particulare, persoane care închiriază casă în timpul vacanţei etc.
  • Pentru astfel de activităţi se realizează evaluări distincte, folosindu-se ipoteze specifice şi surse de date disponibile din sistemul statistic, pentru următoarele ramuri de activitate: hoteluri, construcţii, educaţie.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: