Consiliul Fiscal: Guvernul a calculat greșit impactul bugetar la neimpozitarea profitului reinvestit. Scenariile CF

Ordonanţa de Urgenţă privind neimpozitarea profitului reinvestit primeşte, la două săptămâni de la adoptare, avizul negativ al Consiliului Fiscal – motivul fiind acela că guvernul nu a calculat corect impactul bugetar al deciziei astfel încât să întreprindă măsuri de echilibrare.

Ordonanţa a fost adoptată de Guvernul Ponta, pe data de 23 aprilie fără un aviz al Consiliului Fiscal – ceea ce reprezintă o nouă încălcare a Legii Responsabilității fiscal-bugetare.

Consiliul Fiscal susține că a fost sesizat cu doar 48 de ore înaintea adoptării textului şi nu a avut timpul fizic necesar să analizeze implicaţiile deciziei guvernamentale.

Membrii Consiliului Fiscal au votat şi au trimis Ministerului de Finanţe opinia (negativă) şi recomandările cu privire la acest act pe data de 7 mai, sugerând și scenariile care pot anticipa impactul bugetar și măsuri de contracarare.

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu ştie ca vreun aviz negativ să fi sosit la minister nici cum se va rezolva problema din punct de vedere procedural.

“Impactul bugetar al proiectului de Ordonanţă a fost lucrat de către direcţia specializată din minister, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului pentru Buget. Eu am încredere în opinia acestor oameni. Nu ştiu de existenţa unui aviz negativ al Consiliului Fiscal, nu am citit argumentaţia, deci nu cunosc argumentele ca să le putem discuta. Cum se va rezolva situaţia nu ştiu, nu e de competenţa mea, cred că altcineva trebuie să lămurească lucrurile”, a declarat secretarul de stat la Finanțe Dan Manolescu.

Avizul negativ şi justificarea

“Consiliul fiscal nu poate valida faptul că impactul măsurii propuse a fost reflectat corect în veniturile bugetare prognozate. În opinia Consiliului fiscal, dimensiunea ridicată a pierderilor de venituri şi lipsa identificării explicite a categoriilor de cheltuieli vizate de reduceri compensatorii are potențialul de a compromite atingerea ţintelor bugetare asumate pe termen mediu. Consiliul fiscal nu contestă oportunitatea acordării facilității scutirii de impozit a profitului reinvestit, considerând-o adecvată din perspectiva situaţiei economice şi a susţinerii oferite mediului de afaceri, însă adoptarea acesteia nu trebuie făcută prin încălcarea legii, atât din perspectiva lipsei avizului său, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale instituite de Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare.”, este concluzia Opiniei Consiliului Fiscal, trimisă oficial guvernului pe 7 mai.

Avizul negativ este susţinut de o analiză proprie a instituţiei în legătură cu impactul bugetar al Ordonanţei, analiză care diferă fundamental de cea a Ministerului de Finanţe.

Analiza ministerului de Finanțe

Conform Notei de fundamentare care însoţeşte actul normativ, Ministerului Finanţelor afirmă că pierderile de venituri bugetare generate de măsura legislativă nu vor conduce la creşterea deficitului bugetar.

Finanţele estimează pierderi de venituri de dimensiuni reduse (impact anualizat mai mic de 0,1% din PIB).

Defalcat, ministerul estimează următorul impact bugetar:

• 137,5 milioane lei în 2014 (doar un trimestru de încasări din impozitul de profit în cazul execuției bugetare cash ar fi afectat)
• 572,7 milioane lei în 2015
• 604,1 milioane lei în 2016
• 153 milioane lei în 2017 (încasările pentru ultimul trimestru din 2016, an la finele căruia facilitatea expiră, au loc în primul trimestru din 2017)

Conform notei de fundamentare, pierderile (1,46 miliarde lei) vor fi acoperite prin reţinerea a 10% din creditele de angajament şi creditele bugetare, repartizarea acestei rezerve urmând a se face în semestrul al doilea.

În esenţă, pentru a respecta ţinta de deficit bugetar, Ministerul Finanţelor intenţionează să reducă anumite cheltuieli, dar categoriile de cheltuieli vizate nu sunt specificate.

Analiza Consiliului Fiscal

Ipotezele generale de la care a plecat Consiliul în elaborarea scenariilor sunt:

• Calculul se realizează diferenţiat pe companii cu profit brut mai mare decât investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini, respectiv companii cu profit brut mai mic decât investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini.
• Valoarea pierderii de venituri pentru anul 2013 a fost calculată astfel: în cazul companiilor cu profit brut mai mare decât investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini pornind de la suma din 2012 ajustată cu creşterea FBCF (respectiv 0,9606), iar în cazul companiilor cu profit brut mai mic decât investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini pornind de la suma din 2012 ajustată cu creşterea PIB nominal.
• Valoarea pierderii de venituri din anii 2014, 2015, 2016, 2017 a fost calculată pornind de la suma înregistrată în anul 2013 ajustată cu creşterea PIB nominal aferentă fiecarui an.
• Încasarea veniturilor din impozitul pe profit se realizează cu un lag de un trimestru. Astfel, pierderea de venituri din anul 2014 este aferentă profiturilor realizate în trimestrul III din acelaşi an, pierderea de venituri din anul 2015 este aferentă profiturilor realizate în trimestrul IV din 2014 şi primele trei trimestre din 2015 ş.a.m.d.
• Toate investiţiile sunt întreprinse în prima zi a anului, astfel încât cheltuielile cu amortizarea sunt aferente unui an întreg.

Cele 3 scenarii anticipate de Consiliul Fiscal

În baza ipotezelor de mai sus, Consiliul Fiscal a elaborat trei scenarii în legătură cu impactul bugetar al neimpozitării profitului reinvestit.

În funcţie de scenariul considerat, ordinul de mărime al pierderilor de venituri estimate este de 3,5 până la 5,5 ori mai mare decât cuantumurile avansate de Ministerul Finanţelor.

Scenariile luate în considerare de Consiliul Fiscal sunt:

• Scenariul I. Punctul de pornire: totalul investiţiilor noi care ar putea beneficia de facilitate din sectoarele industrie, agricultură, telecomunicaţii în anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt inferioare profitului brut au fost luate în considerare investiţiile brute din anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt superioare profitului brut a fost luat în considerare nivelul acestuia din urmă. Ponderea agenţilor economici care folosesc amortizarea accelerată:100%.
• Scenariul II. Punctul de pornire: totalul investiţiilor noi care ar putea beneficia de facilitate din sectoarele industrie, agricultură, telecomunicaţii în anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt inferioare profitului brut au fost luate în considerare investiţiile brute din anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt superioare profitului brut a fost luat în considerare nivelul acestuia din urmă. Ponderea agenţilor economici care folosesc amortizarea accelerată: 50%, ponderea agenţilor economici care folosesc amortizarea liniară: 50%.
• Scenariul III. Punctul de pornire: totalul investiţiilor noi care ar putea beneficia de facilitate din sectoarele industrie, agricultură, telecomunicaţii în anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt inferioare profitului brut au fost luate în considerare investiţiile brute din anul 2012. Pentru firmele la care investiţiile în instalaţii tehnice şi maşini sunt superioare profitului brut a fost luat în considerare nivelul acestuia din urmă. Ponderea agenţilor economici care folosesc amortizarea liniară: 100%.

Concluziile sunt cuprinse în tabelul de mai jos:

Descărcaţi AICI documentul trimis guvernului de către Consiliul Fiscal

Ce prevede Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare

Potrivit Legii Responsabilităţii Fiscal-Bugetare, „în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu;

b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.”

În condiţiile în care Ordonanţa de Urgenţă privind neimpozitarea impozitului reinvestit nu a fost însoţită şi de măsuri de compensare a impactului negativ asupra veniturilor bugetare, aceasta trebuia să poarte obligatoriu avizul Consiliului Fiscal.

Relaţia Guvernului cu Consiliul Fiscal

Consiliul Fiscal a primit pe data de 21 aprilie adresa (datată 18 aprilie 2014) prin care i se solicită avizul asupra propunerii legislative referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit.

Fără să mai aştepte acest aviz, propunerea legislativă a fost adoptată în şedinţa de guvern din data de 23 aprilie 2014. Ordonanţa privind neimpozitarea profitului reinvestit (OUG 19/2014) a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 aprilie 2014.

În preambulul opiniei trimise pe 7 mai guvernului,

Consiliului fiscal are următoarea constatare: “în pofida apelurilor sale repetate de a i se asigura un interval de timp rezonabil pentru analizarea documentelor asupra cărora i se solicită opinia/avizul, Ministerul Finanţelor Publice persistă în a trata prevederile Legii Responsabilităţii Fiscal-Bugetare şi instituţia Consiliului Fiscal cu insuficientă consideraţie.”

Situaţiile în care Consiliului i s-au mai cerut avize “peste noapte” mai sunt: Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2013, Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 actualizată, Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară, Proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2014, Strategia fiscal bugetară 2014-2016 actualizată.