Consiliul Fiscal despre majorările salariale propuse de Parlament: Se depășește plafonul legal la cheltuieli de personal

Spaţiul fiscal relativ la deficitul indus de ultimele majorări salariale decise de Parlament „nu este decât unul temporar şi existenţa acestuia nu poate fi extrapolată în 2017”, arată Consiliul Fiscal într-un document de opinie referitor la amendamentele adoptate recent de legislativ pentru creşterea salariilor personalului bugetar.

În documentul emis, Consiliul validează calculele de impact primite de la MFP, conform cărora majorările salariale aprobate recent de Parlament atrag un plus de cheltuieli bugetare de personal în anul 2017 cu 4,85 miliarde lei, și atenționează că, odată promulgate aceste majorări, cheltuielie de personal ar reprezenta echivalentul a cel puțin 7,8% din PIB în anul 2017, peste plafonul definit de lege.

În condițiile în care „există deja un risc substanţial ca nivelul de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar să fie depăşit”, Consiliul Fiscal consideră: ”în lipsa unor măsuri compensatorii, crește considerabil acest risc, antrenând o vulnerabilizare suplimentară a unei poziții fiscale deja neconforme” cu prevederile Pactului de Stabilitate.

Prin argumentația prezentată, Consiliul infirmă indirect și obiecția venită din mediul politic, potrivit căreia numai Guvernul ar fi  ținut să respecte prevederile Legii Responsabilității fiscal-bugetare, nu și Parlamentul.

Argumentele Consiliului Fiscal

Opinia Consiliului este argumentată astfel:

• Introducerea unor amendamente care prevăd majorări salariale peste cele deja prevăzute de OUG nr. 20/2016 nu este conformă cu prevederile art. 17 alin. 1 al LRFB, care interzice promovarea unor acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.
• Consiliul fiscal validează calculele de impact primite de la MFP, conform cărora amendamentele aprobate ar atrage o majorare a cheltuielilor de personal în anul 2017 cu 4,85 miliarde lei și un efect de runda întâi la nivelul deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei.
• Efecte de runda a doua asupra veniturilor bugetare ar apărea doar în lipsa unor măsuri compensatorii și deci, doar în măsura în care deficitul din 2017 ar fi lăsat să se majoreze cu cuantumul efectului de runda întâi identificat (2,9 miliarde de lei sau 0,35% din PIB). Chiar acceptând existența unui multiplicator fiscal ridicat de circa 0,8 pentru cheltuielile de personal, veniturile generate de o creștere economică suplimentară de 0,2-0,3 pp. ar fi mai mici de un miliard de lei, ceea ce implică o creștere a deficitului bugetar cu cel puțin 2 miliarde de lei (0,25% din PIB).
• Consiliul fiscal apreciază că, din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, definit de Legea nr. 338/2015 la un nivel de 7,4% din PIB, ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia dați fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajați din sectorul public și majorările salariale propuse. Estimăm că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puțin 7,8% din PIB în anul 2017.
• Execuția bugetară pentru anul curent indică faptul că un deficit mai mic conform metodologiei naționale este probabil, mai ales ca urmare a unei subexecuții la nivelul cheltuielilor de investiții pentru proiectele finanțate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014-2020 care apare drept inevitabilă. Cu toate acestea, spațiul fiscal relativ la ținta de deficit având această sursă nu este decât unul temporar și existența acestuia nu poate fi extrapolată în 2017. Un spațiu fiscal temporar în 2016 nu poate constitui o sursă de acoperire în 2017 a impactului permanent generat de majorările salariale.
• Cea mai recentă proiecție a Comisiei Europene indică o majorare a deficitului SEC 2010 de la 2,8% în 2016 la 3,2% în 2017, fără să includă impactul amendamentelor generatoare de majorări salariale ori al altor reduceri de taxe adoptate recent de Parlament (și aflate la promulgare). Amendamentele propuse, în lipsa unor măsuri compensatorii, cresc considerabil acest risc, antrenând o vulnerabilizare suplimentară a unei poziții fiscale deja neconforme cu principiul responsabilității fiscale mai sus amintit, într-un context internațional mai complicat și mai volatil decât anul trecut.

Care sunt deciziile analizate

Amendamentele introduse de parlamentari vizează acordarea de majorări salariale personalului din sistemul de sănătate şi învăţământ, după cum urmează:

• majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din învăţământ, în medie cu 15%
• majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sănătate (inclusiv personalul administrativ), în medie cu 15%
• calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială; d) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistenţa socială
• majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
• stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi din cadrul Direcţiilor judeţene de Sănătate Publică la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
• stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare similar drepturilor salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă