joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 iulie, 2014

România nu aplică încă eficient principiul „Follow the money”, observându-se în continuare diferenţe uriaşe între averile puse sub sechestru şi cele confiscate efectiv, precum şi concentrarea pe recuperarea pagubelor, nu pe confiscarea averilor obţinute din infracţiuni, constată Raportul MONEYVAL (al Comisiei de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului, din cadrul Consiliului Europei).

Raportul constată că România este vulnerabilă la spălarea de bani şi finanţarea terorismului, fiind atractivă pentru grupurile infracţionale organizate şi pentru evazionişti.

ONPCSB - Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Sursa tabelului: MONEYVAL

Riscul geografic

Această vulnerabilitate provine şi din poziţia geografică – la marginea UE şi pe rutele folosite în traficul de droguri şi de persoane (cea balcanică şi cea euro-asiatică), menţionează Raportul. De asemenea, România are cea mai mare graniţă cu state non-UE, precum şi unul dintre cele mai mari porturi europene.

Riscul diferenţei de preţuri


Diferenţele dintre preţurile din statele UE şi cele din afara comunităţii, la produsele accizate, face ca activitatea de contrabandă să fie foarte profitabilă şi să aducă profituri mari. Numai contrabanda cu ţigări produce anual pierderi de aproximativ 400 de milioane de euro. Numărul persoanelor condamnate în 2012 pentru contrabandă a crescut cu 184%%, din 2007, datorită creşterii ratei de identificare a acestor cazuri.

Riscul economiei bazate pe cash

Raportul constată şi existenţa unui risc ridicat ca infracţiunile de spălare de bani să nu fie depistate, deoarece mare parte din aceşti bani sunt generaţi cash, deci sunt greu de identificat, economia României fiind bazată în mare parte pe lichidităţi.

Ca exemplu de fraudă fiscală, Raportul aminteşte companiile ce desfăşoară care implică activităţi cu volum mare de plăţi cash, aşa cum se întâmplă în cazul achiziţionării de bovine sau grâu de la micii fermieri.

Economia României se bazează în continuare, în mare măsură, pe cash, iar ponderea economiei subterane se menţine în jurul a 30% din PIB, consemnează experţii MONEYVAL.


Potrivit Comisiei Europene, economia subterană reprezenta aproximativ 30% din PIB, în 2011, (estimatul pe 2013 arată o scădere până la 28,4% din PIB), valori ce plasează economia subterană a României pe locului 2 în Europa.

Pierderile provocate la buget de evaziune şi fraudele fiscale totalizează circa 40 de miliarde de euro.

Cele mai mari pierderi la buget vin din evaziune fiscală şi contrabandă, potrivit Raportului.

Deși România nu este un centru financiar important și expunerea sa la bani străini proveniţi din infracţiuni este limitată, există investiţii făcute de grupuri criminale din statele vecine (din fosta URSS) şi din Italia.

Activităţile infracţionale la care participă românii în Europa sunt foarte variate, de la prostituţie şi extorcare, la trafic de droguri, colaborare în reţele internaţionale de fraudare pe net şi de spălare de bani.

„Follow the money”

Raportul constată şi el un dezechilibru consistent între situaţia sechestrelor şi a confiscărilor, fapt pe care-l explică doar parţial prin aglomerarea volumului de muncă în sistem, resursele limitate şi prin lipsa de expertiză.

Experţii au observat la această ultimă evaluare o creştere moderată a măsurilor asigurătorii puse pe averile din cazurile judiciare. Rămâne însă diferenţa faţă de averile confiscate efectiv şi faţă de valoarea prejudiciilor din dosare.

Situaţie prejudiciu, măsuri asigurătorii, confiscări. Sursa: MONEYVAL

A crescut şi numărul persoanelor fizice sau juridice investigate în cazul cărora au fost identificate averi în vederea confiscării, şi s-a constatat şi o creştere a numărului şi valorii bunurilor, proprietăţilor şi conturilor bancare ce sunt vizate de sechestru şi confiscare.

„Evaluatorii au îndoieli însă că autorităţile competente aplică, cu adevărat, abordarea proactivă a principiului <<follow the money>>”, atrage atenţia Raportul. Organele judiciare române se concentrează pe abordarea tradiţională – recuperarea prejudiciului, şi nu pe confiscarea averilor obţinute din infracţiuni, deşi există legislaţia necesară – confiscarea extinsă.

Statistica pe spălarea banilor arată o evoluţie semnificativă a sechestrărilor de averi, chiar dacă rezultatele de la capitolul confiscare efectivă sunt în continuare modeste.

Situaţia sechestrelor şi confiscărilor. Sursa: MONEYVAL 2014

Raportul menţionează introducerea confiscării extinse şi chiar aminteşte că prima sentinţă definitivă a şi fost aplicată, în iunie 2013, când instanţa a dispus confiscarea extinsă în favoarea statului a două apartamente într-un caz de trafic de influenţă (cazul ofiţerului de poliţie de la CJ Constanţa Adrian Priboianu – n. red).

Laura Codruta Kovesi: Doar 5% din confiscările pronunţate de instanţe sunt executate de ANAF

Procurorul şef al DNA acuza ANAF, într-o apariţie la TVR din luna iunie, că nu a executat decât 5% din hotărârile de confiscare pronunţate de instanţe.

Conform procedurii, din momentul în care hotărârea de condamnare prin care s-a dispus confiscarea este definitivă, aceasta se comunică la MFP, instituția care trebuie să pună în aplicare dispozițiile instanţei.

“Pentru unele situații există termene, pentru altele nu. De exemplu, dacă sunt bunuri perisabile, atunci există niște termene prevăzute de lege. Nu cred că regăsim pe site-ul MFP magazinele în care se vând astfel de produse sau de bunuri. Nu știm în ce condiții sunt ele comercializate, nu cunosc care este organizarea internă pentru birourile sau serviciile care au atribuții în acest scop”, a explicat șeful DNA.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

DNA a indisponibilizat bunuri de 300 de milioane de euro, în 2013.

“Noi, ca și procurori, suntem foarte preocupați ca atunci când se constată că se realizează prejudicii în dauna statului sau a unei persoane private să încercăm să recuperăm în integralitate acel prejudiciu. Și am constatatcă doar 5% din hotărârile de condamnare sunt executate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: