fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Considerații privind bugetul pe 2013. De ce se transformă excedentul primar în deficit

de Marin Pana 16.1.2013

Dacă se face abstracție de arierate și dobânzi, bugetul pe anul 2013 ar urma să fie unul ușor excedentar, ceea ce reprezintă o premieră și ideea de bază pe care se vor construi și bugetele pe termen mediu ale României. Practic, veniturile vor acopri cheltuielile curente, deficitul de circa 3 miliarde euro urmând să rezulte din plățile de dobânzi la datoria acumulată ( 2,5 miliarde euro) și peste 700 milioane euro bani alocați pentru plata datoriilor restante în sectorul sanitar pentru medicamentele consumate.

Dobânzile provin din anii anteriori în care ne-am împrumutat pentru un trai ce ni l-am stabilit peste posibilitățile date de colectarea taxelor.

Practic, din acest motiv, nu mai avem nici spațiu pentru alte alocări sociale care să ușureze traversarea perioadei de criză. De remarcat că, dimpotrivă, va trebui să restrângem treptat beneficiile sociale dacă vrem să rambursăm din principalul datoriei publice.

Cele 2,5 miliarde euro reprezintă aproximativ 1,8% din PIB, adică cinci șesimi din deficitul bugetului general consolidat prevăzut pentru anul în curs, sau cam a douăzecea parte din datoria publică acumulată. Ceea ce ne spune că odată ce România a luat bani cu împrumut va trebui să plătească ani de zile o parte considerabilă din rezultatul economic doar pentru păstrarea datoriei la același nivel.

Cât despre acumularea de datorii în sănătate, unde alocările totale au crescut conjunctural la 6,2 miliarde euro, ea este rezultatul direct al reducerii nesustenabile a contribuțiilor la sănătate de la 14% la 10,7% din venitul brut realizat. De fapt, dacă am vrea să asigurăm un nivel rezonabil pentru serviciile medicale, atât pe partea de dotare cât și pe cea de salarizare a personalului, ar trebui să creștem înapoi impozitul pentru sănătate.

De asemeni, ar trebui mărită baza de aplicare la cât mai mulți beneficiari, eliminate scutirile de tot felul aplicate din considerente electorale și introdusă o coplată modică în locul șpăgilor instituite după un tarifar destul de bune cunoscut celor care au nevoie de servicii medicale.

De pildă, deducerea de 740 lei aplicată arbitrar, fără limită de pensie efectiv încasată, este aberantă. Nu există nici o rațiune pentru a proteja o persoană care încasează un venit lunar peste media pe persoană realizată de patru cincimi dintre familiile de salariați. Oricum, și dacă era o măsură de protecție socială, ea ar fi trebuit aplicată și salariaților care câștigă sub această sumă pe lună.

Dar cea mai costisitoare eroare a fost nerecunoașterea la timp a deficitului structural din domeniul sănătății, ceea ce a costat acumularea de datorii și forțarea plății deficitelor din ultimii ani dintr-odată, pe anul post-electoral 2013. Este o măsură posibilă doar datorită nivelului acceptabil la scara bugetului național a datoriilor și luată sub presiunea FMI, dar nu e de dorit repetarea situației, ceea ce presupune mărirea colectărilor și nu diminuarea cheltuielilor (inclusiv prin afectarea cetățenilor care se adresează sectorului privat din sănătate).

Cert este că transparența din procesul de decizie politică nu a mers până la a explica efectele pe termen lung ale beneficiilor nesustenabile și reducerilor de taxe pe termen scurt. S-a preferat și se preferă un soi de ikebana cu indicatori economici pentru uzul populației. De aici și reținerea în a arăta de unde provine exact supărarea în privința reducerii PIB pe 2011, altminteri fără legătură cu alocările bugetare pe 2013.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.1.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult