marți

23 aprilie, 2024

24 iulie, 2014

Rusia ar putea avea mari probleme economice în viitorul apropiat, dacă va exista o coeziune şi coordonare între ţările UE şi între Europa şi SUA privind impunerea de sancţiuni economice.

Oxford Economics despre efectele sancţiunilor: perspectiva unei recesiuni profunde

Sancţiunile impuse până acum au avut un impact redus asupra economiei Rusiei, iar dacă ele ar continua tot prin adăugarea unor noi nume de indivizi şi companii pe lista neagă şi sancţiuni financiare moderate, atunci economia Rusiei stagna anul acesta, creşterea economică va fi zero, a afirmat pentru cursdeguvernare.ro Adam Slater, senior economist la Oxford Economics.

Lipsa creşterii economice este rezultatul şocurilor primite de economia rusă odată cu izbucnirea crizei în Ucraina:

  • fuga/ieşirile de capital străin din Rusia
  • creşterea dobânzilor la împrumuturi

În condiţiile unui scenariu mai negru, iar expertul Oxford Economics evaluează că sunt sunt şanse de 15% ca el să se întâmple, cu sacţiuni mai dure, situaţia ar fi mult mai dificilă pentru economia Rusiei:

  • ieşiri masive de capital din Rusia
  • ratele dobânzilor vor creşte vertifinos
  • rubla şi bursele vor scădea dramatic
  • companiile ruse vor avea dificultăţi în refinanţarea împrumuturilor străine ajunse la maturitate

Balanţa de plăţi se deteriorează de ceva vreme, mai notează economistul de la Oxford Economics: surplusul de cont curent s-a diminuat de la 10% din PIB la doar 1,5% din PIB, iar ieşirile de capital din ultimii ani au fost majore, şi s-au situat la 100-125 de miliarde de dolari pe an.

„Pur şi simplu Rusia nu îşi poate permite să nu mai aibă acces la pieţele financiare internaţionale sau să se confrunte cu ieşiri accelerate de capital. Dacă se întâmplă asta, riscă să sufere o diminuare rapidă a rezervelor valutare, o depreciere profundă a monedei naţionale şi creşterea mare a ratelor dobânzilor”, apreciază Adam Slater.

(Studiul realizat de Oxford Economics poate fi consultat integral AICI.)

Studiul companiei britanice de analiză, care evaluează cel mai negru scenariu şi sistarea importurilor de gaz din Rusia, arată şi că o astfel de măsură va duce la creşterea preţului gazului în Europa, consecinţă ce va afecta şi economiile europene.


Însă impactul asupra economiei ruse va fi la fel de profund: Rusia riscă recesiune profundă, cu o scădere de 4% a PIB-ului în 2014 şi un declin mult mai mare în 2015.

Cea mai rea variantă ar fi, spun analiştii britanici, ar implica interdicţii de export, iar asta ar duce la pierderea unor importante venituri din exportul de hidrocarburi. Potrivit acestui scenariu, PIB-ul Rusiei ar scădea în doi ani cu mai mult de 10% faţă de nivelul actual.

  • Efectele pe termen lung

Dacă situaţia din Ucraina se înrăutăţeşte, vor exista şi efecte pe termen lung asupra economiei Rusiei. Economistul britanic atrage atenţia asupra câtova dintre ele:

  • Industria energetică are nevoie de masive investiţii străine pentru modernizare şi pentru a evita un declin pe termen lung.
  • Economia are nevoie de diversificare pentru a nu se mai baza doar pe exporturile de hidrocarburi, iar investiţiile străine sunt cruciale pentru obţinerea acestei diversificări. Principala sursă a unor astfel de investiţii rămân Europa şi SUA.

FMI: Rusia riscă izolarea economică, investitorii ar putea pleca sau ocoli Rusia

Sancţiunile impuse Rusiei au dus la stagnarea economică, au dar fiori investitorilor şi pot forţa izolarea economică a Moscovei, arată şi FMI într-un raport dat publicităţii la începutul lunii iulie.

Prognoza FMI privind creşterea economică a Rusiei este de 0,2% ăn acest an, în timp ce banca centrală a Rusiei o situează la 0,4%. Sub estimările Ministerului Economiei care prevedea pentru aceast an o creştere de 0,5% sau chiar de 1%.

„Chiar şi fără escaladarea situaţiei, incertitudinea prelungită şi scăderea încrederii poate duce la reducerea consumului, mai puţine investiţii şi o mai mare presiune asura ratei de schimb. Nu sunt de ignorat ieşirile de capital”, se arată în raportul FMI.

„Ieşirile de capital au crescut odată cu impunerea primelor sancţiuni, iar acţiunile guvernamentale şi ale companiilor au scăzut considerabil, în timp ce dobânzile au crescut”, este opinia şefului misiunii FMI în Rusia, Antonio Spilimbergo.

Sancţiunile riscă să izoleze economic Rusia. Acum câteva luni, preşedintele Putin le-a cerut oamenilor de afaceri ruşi să îşi repetrieze activele şi să reducă dependenţa de sistemele financiare internaţionale. Asta după ce mai mulţi dintre oligarhii din cercul său apropiat au fost sau urmau sa fie vizaţi de sancţiuni.

„Această situaţie vine într-un moment crucial, când vechiul model de creştere economică, care se baza pe energie şi folosirea resurselor, a fost epuizat şi trebuie să se treacă l un nou model, care se bazează pe diversificare, cere noi investiţii şi tehnologie străină”, se arată în raportul FMI.

Şi şeful misiunii FMI vorbeşte despre integrarea economiei cu economiile occidentale: „Este foarte important să fie mai integrată cu restul lumii, atât financiar, cât şi economic. Însă acum… cu aceste evenimente, este mai problematic”, a spus acesta, adăugând că s-ar putea să existe urmări asupra investiţiilor pe termen lung.

Morgan Stanley prognozează dificultăţi de finanţare

Ultimul raport al Morgan Stanley, citat de Business Week, arată că în situaţia actuală, dacă se impun noi sancţiuni, rusia va avea dificultăţi de finanţare.

Rusia are nevoie de 157 de miliarde de dolari în umătoarele patru trimestre pentru a-şi plăti datoriile. Fără posibilitatea de a face afaceri în dolari, în urma noilor sancţiuni, corporaţiile ruseşti, băncile şi companiile de stat vor trebui să caute împrumuturi altundeva decât pe pieţele occidentale.

Aceşti bani vor fi dificil de găsit, crede Anders Aslung, economit la Peterson Institute of International Economics, citat de Business Week. „Băncile de stat din Federaţia Rusă ar putea compensa, iar China ar putea ajuta şi ea un pic”, este analiza economistului.

FOTO: Business Week/Morgan Stanley (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În luna decembrie 2014 datoria combinată publică şi privată ce trebuie înapoiată este de 35 de miliarde de dolari.

În plus, mai arată raportul, dificultăţilor de finanţare li se adaugă şi reducerea consumului şi tendinţa de economisire, care se datorează nesiguranţei în perspectiva sancţiunilor şi care vor reduce profiturile companiilor dependente de consumul intern.

Companiile vor avea tendinţa să investească mai puţin, preocupate să îşi plătească datoriile. „Investiţiile au fost de 21% din PIB, deşi nivelul lor ar fi trebuit s se situeze la 30%”, mai spune Anders Aslung, adăugând că pe termen lung asta putea dăuna economiei ruse.

BERD a suspendat acordarea de noi împrumuturi Rusiei

Dificultăţile privind finanţarea Rusiei apar şi din faptul că Moscova a mai pierdut o sursă, în urma deciziilor liderilor europeni din 16 iulie. berd a anunţat miercuri suspendarea acordării de împrumuturi Rusiei.

Rusia este cel mai mare beneficiar de finanţări din partea BERD: banca a investit 24 de miliarde de euro în Rusia, a derulat 790 de proiecte, iar în prima jumătate a acestui a 19% din investiţiile Băncii au fost în Rusia, adică în jur de 527 de milioane. 84% din portofoliul ei este în sectorul privat

(Descărcaţi AICI operaţiunile berd in Rusia.)

Cele mai recente investiţii sunt un împrumut pentru construirea de infrastructură energetică, achiziţia unei participaţii la un dezvoltator imobiliar, un credit pentru un lanţ de magazine, împrumuturi pentru mai multe bănci ruseşti, împrumut pentru dezvoltarea industriei agricole.

Exporturile de hidrocarburi reprezintă 68% din totalul veniturilor din export ale Rusiei

Rusia este cel mai mare producător de petrol dn lume, cu 10.730.000 de barili pe zi, adică 12,65% din producţia mondială, şi al doilea exportator, cu 5.010.000 barilir pe zi.

Veniturile din exporturile de petrol brut, produse petroliere şi gaze naturale au reprezentat, în 2013, 68% din totalul veniturilor din exporturi, arata US Energy Information Administration.

Orice sancţiuni care vizează sistarea importurilor de hidrocarburi din Rusia ar afecta puternic bugetul acesteia, pentru că marea parte din ele sunt vândute Europei.

Foto: US Energy information Administration

În 2013, 21% din exporturi au fost de produse petroliere, majoritatea spre Europa şi o parte Americii de Nord. Valoarea acestora s-a ridicat la 109 miliarde de dolari. Alte 73 de miliarde au fost obşinute din exportul de gaze naturale, spre europa, reprezentând 14% din exporturi. Iar 174 de miliarde de dolari au fost obţinute din exportul de petrol brut, tot Europei, Turciei şi doar o parte în Asia, reprezentând 33% din exporturile ruse.

Chiar dacă cantitatea de hidrocarburi pe care le exportă este mai mică decât cea pe care o consumă intern, veniturile din exporturi sunt esenţiale în condiţiile în care preţurile interne sunt subvenţionate. Astfel, marii giganţi energetici se bazează pe veniturile din vânzările în străinătate pentru a face noi investiţii.

În 2013, Rusia a obţinut 102 miliarde de dolari din vânzarea de produse petroliere pe piaa internă.

Activităţile din domeniul energetic reprezintă contribuie în mare parte din bugetul federal al Rusiei: 50% din veniturile la buget au venit în 2013 din redevenţe şi din taxele la export pe petrol şi gaze naturale.

 Ce sancţiuni pregăteşte Occidentul

Occidentul pregăteşte măsuri mai dure, după doborârea în Ucraina, de către separatiştii sprijiniţi de Moscova, a avionului cu aroape 300 de pasageri la bord, a companiei Malaysia Airlines.

Ele ar putea viza de la interdicţii de exporturi în UE ale unor bunuri produse din Rusia şi importuri din Occident de bunuri cu dubla utilizare, tehnologie înaltă şi armament , la sistarea importurilor de gaz şi petrol de către UE.

Atunci când măsurile restrictive vor viza sectoarele economiei ruse, ele se vor traduce şi în sistarea creditării şi finanţării din partea unor instituţii financiare occidentale.

(Citiţi aici cele scenariile privind gradarea sancţiunilor împotriva Moscovei: EUobserver / Cele 3 scenarii de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: restricții de la importul produselor de lux până la importul de petrol și gaze)

Reacţia Rusiei la sancţiuni: de la ironie şi condescendenţă la furie

Reacţia autorităţilor de la Moscova şi a apropiaţilor preşedintelui Putin a variat de la sfidare la furie: la primele nume puse pe lista neagră de către SUA, în luna martie, vicepremierul Dmitri Rogozin a sintentizat cel mai bine starea de spirit de la Moscova, printr-o postare pe Twitter. El i s-a adresat „tovarăşului Barack Obama” şi l-a întrebat „ce glumeţ a întocmit lista”. „Ce feceţi cu cei care nu au conturi şi proprietăţi în străinătate? Sau la asta nu v-aţi gândit?”, a mai spus vicepremierul.

Un alt apropiat liderului de la Kremlin, aflat pe lista neagră, Vladislav Surkov, considerat eminenţa cenuşie de la Moscova, a declarat presei: „Este o onoare pentru mine să fiu pe listă. Nu am conturi în străinătate. Singurele lucruri care mă interesează în SUA sunt Tupac Shakur, Allen Ginsberg şi Jackson Pollock. iar pentru a le accesa operele nu am nevoie de viză. Nu pierd nimic”, a afirmat acesta sfidător.

Ironiile şi tonul glumeţ-indiferent al oficialilor ruşi s-a schimbat însă câteva luni mai târziu. Odată cu interdicţiile impuse de SUA unor instituţii financiare ruse, companiei Rosneft şi unor companii de armament, autorităţile de la kremlin au avut o ată reacţie.

„Sancţiunile sunt rele, demonice”, a spus premierul Dmintri Medvedev după anunţul făcut de Barack Obama şi a avertizat că ele vor înrăutăţi relaţia bilaterală şi vor duce la măsuri de retaliere.

Ministerul de externe rus a spus că nu va tolera „şantajul” americanilor, iar Dmitri Rogozin a înlocuit ironia cu furia: „Sancţiunile impuse de Washington sectorului apărării din Rusia sunt ilegale şi demonstrează că SUA se află într-o concurenţă neloială pe piaţa de amament”.

Acesta a adăugat că astfel de măsuri nu pot stopa reînarmarea şi modernizarea armatei ruse şi nici nu vor afecta potenţialul de export al sectorului apărării din Rusia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. -Imposibil ca UE sa reduca sau sa sisteze importurile de petrol si gaz din Rusia . Nu exista alternativa REALA .E un basm de adormit copii si in care au crezut o gramada de ziaristi , presa si cetateni .
    -A interzice exportul de arme rusesti e cum ai pretinde ca China sa aplice drepturile omului in schimbul libertatii de a exporta bunuri in occident. 🙂 Nu o face nimeni , nici macar USA deoarece interesele in joc sint colosale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. -Imposibil ca UE sa reduca sau sa sisteze importurile de petrol si gaz din Rusia . Nu exista alternativa REALA .E un basm de adormit copii si in care au crezut o gramada de ziaristi , presa si cetateni .
    -A interzice exportul de arme rusesti e cum ai pretinde ca China sa aplice drepturile omului in schimbul libertatii de a exporta bunuri in occident. 🙂 Nu o face nimeni , nici macar USA deoarece interesele in joc sint colosale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: