fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Connecting Europe Facility, instrumentul care ar putea degreva PNRR de suprascrierea de 140%

de Victor Bratu , 20.4.2021

Negociatorii Parlamentului European și a Consiliului au ajuns, la sfârșitul lunii martie, la un acord provizoriu în privința Mecanismului pentru Interconectarea Europei – Connecting Europe Facility, care va finanța proiecte-cheie de transport, energie și digital. Connecting Europe Facility are pentru perioada 2021-2027 un buget total de 33,71 miliarde de euro.

Din alocările care urmează să fie repartizate României, guvernul și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar putea să susțină o parte din proiectele de infrastructură propuse în PNRR care nu pot fi realizate decît parțial din cauza complexității acestora, a deficitului de pregătire și, evident, a termenelor impuse pentru finalizarea proiectelor finanțate de Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Proiectele pe care ar putea să le impună România

Având în față oportunitatea unică a fondurilor pentru redresare, România are în PNRR cea mai mare alocare dintre toate statele membre acordată dezvoltării rețelei de infrastructură de transport. Este adevărat că și nevoile în acest domeniu sunt poate unice în Europa, dar între proiectele propuse sunt și unele care ar putea fi finanțate fie din alocările bugetului multianual, fie din facilitatea Connecting Europe.

(Citiți și: ”Document / Proiectele concrete din noua variantă oficială a PNRR ce urmează să fie aprobată de guvern”)

Poate fi vorba, de exemplu, măcar de una dintre cele două autostrăzi promise Moldovei și care în varianta actuală a PNRR sunt prinse cu descrierile: ”A7 – anumite secțiuni; A8 – anumite secțiuni”.

Ar mai putea fi vorba de alte două proiecte majore de îmbunătățire a căilor de navigație – Dunăre și Prut, proiecte care ar interesa în egală măsură Bulgaria, respectiv Republica Moldova.

Deși există un acord de principiu cu Polonia, sprijinit intens și de Statele Unite, din planurile anunțate oficial până acum lipsește și proiectul autostrăzii și căii ferate care să lege porturile Constanța, de la Marea Neagră, și Gdansk, de la Marea Baltică. Proiect anunțat în octombrie 2020 de fostul ministru al Economiei Virgil Popescu și care ar beneficia cu siguranță de sprijinul Comisiei Europene dar și al NATO.

(Citiți și: ”De la Marea Neagră la Baltica / Autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk Polonia: Proiect strategic major anunțat de SUA”)

Tot prin Connecting Europe ar putea fi finanțate și proiectele de adaptare a infrastructurii de transport gaze la hidrogen, care în acest moment în România nu au în spate documentații și proiecte.

Pentru noua Facilitate Connecting Europe încă nu au fost lansate apeluri de proiecte.

Ce au făcut alții – exemplul baltic

Estonia, Letonia și Lituania au luptat luni la rând ca să își securizeze finanțarea unui proiect comun de infrastructură feroviarăRail Baltica. Insistența acestor state a fost atât de accentuată încât acestea au fost la un pas să blocheze pachetul de recuperare economică al Comisiei Europene dacă nu era garantată finanțarea acestui proiect comun.

(Citiți și: ”Statele Baltice amenință să blocheze Fondul de relansare pentru a-și impune proiectul Rail Baltica”)

În final, UE a aprobat o alocare distinctă de 1,4 miliarde euro pentru Rail Baltica în cadrul Facilității Connecting Europe.

Decizia Comisiei a provocat indignare în rândul europarlamentarilor, care au afirmat la acel moment că facilitatea este creată pentru toate statele membre, nu pentru a favoriza țările Baltice.

Ce a finanțat România în exercițiul precedent

Pentru perioada anterioară, 2014 – 2020, pachetul financiar aferent Connecting Europe Facility pentru toate statele membre a fost de 33,2 miliarde euro.

Pe componenta Energie, proiectele propuse spre finanțare au avut 2 beneficiari:

  • Transgaz – 2 proiecte în valoare totală de 449 milioane euro
  • Transelectrica – 1 proiect în valoare de 63 milioane euro

Pe componenta Digitalizare, au fost 15 proiecte propuse spre finanțare, cu beneficiari atât instituții (CNAS, CERT.RO) cât și companii private, ONG-uri sau Universități. În general, valoarea medie a proiectelor a fost în jur de 500.000 euro.

Pe componenta Transporturi, României i-au fost repartizate 1,23 miliarde euro. Au fost finanțate 27 de proiecte, domeniile vizate fiind: reabilitarea infrastructurii de cale ferată, îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și în porturile maritime, sisteme de transport sigure, noi tehnologii și inovații.

Alte proiecte sunt încă în evaluare, cu șanse de aprobare doar pentru proiecte relativ mici ca urmare a faptului că deja s-a intrat bine în perioada în care mai pot fi decontate plăți pe exercițiul financiar multianual anterior.

Ce speră Comisia Europeană să obțină în următorii 7 ani

Connecting Europe Facility are un buget total de 33,71 miliarde de euro (în creștere față de suma propusă inițial de către Comisia Europeană, de 28,39 miliarde euro), banii urmând să fie alocați astfel:

  • transporturi: 25.81 miliarde (inclusiv 11.29 miliarde pentru beneficiarele Fondului de  Coeziune)
  • energie: 5.84 miliarde
  • digital: 2.06 miliarde

Având de departe cea mai generoasă finanțare, componenta de transporturi va promova ideea de a trece de la o adunătură de rețele naționale, la una cu adevărat interconectată – susținând dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, șoselelor, căilor fluviale și a infrastructurii maritime, precum și promovarea mobilității sigure.

Proiectele finanțate prioritar vor fi cele trans-europene de transport (TEN-T), cu focus pe legăturile lipsă ale acestora și pe proiectele transfrontaliere.

În sectorul energiei, programul vrea să contribuie la integrarea pieței europene a energiei prin îmbunătățirea interoperabilității rețelelor, facilitarea decarboinizării și securizarea surselor de energie. Vor fi finanțate și proiecte de energie regenerabilă.

În sectorul digital sunt susținute în primul rând proiecte legate de siguranța rețelelor de capacitate înaltă, a sistemelor 5G, precum și digitalizarea transporturilor și a rețelelor energetice. Proiectele eligibile vor trebui să contribuie la piața unică digitală și la țintele de conectivitate ale UE. Proiectele care generează acoperire zonală, inclusiv pentru gospodării, vor avea prioritate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.4.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Armata israeliană contrazice informația privind intrarea trupelor terestre în Fâșia Gaza, dar masează trupe și armament greu la graniță

Adrian N Ionescu

Armata israeliană a lansat, vineri, o nouă serie de lovituri aeriene asupra Fâșiei Gaza, și continuă masarea de trupe și tancuri la limita de delimitare… Mai mult

Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult