luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 ianuarie, 2021

Premierii Krišjānis Kariņš, Jüri Ratas și președintele Gitanas Nauseda (dreapta)

Estonia, Letonia și Lituania sunt hotărâte să își asigure finanțarea adecvată a proiectului de cale ferată care să lege Statele Baltice de UE, iar pentru asta sunt dispuse să meargă până la a bloca lansarea Fondului de recuperare economică, anunță Politico.

Proiectul Rail Baltica ar trebui să primească o fianțare de 1,4 miliarde euro din Bugetul multianual UE, potrivit unui acord încheiat în iulie 2020 de către liderii UE, dar Parlamentul European luptă împotriva ideii de a menționa proiecte specifice în bugetul multianual.

Într-o scrisoare datată 18 ianuarie 2021, consultată de Politico, liderii celor 3 state baltice îi cer premierului portughez António Costa, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, să se asigure că negocierile curente asupra finanțării proiectelor de transport respectă decizia liderilor Uniunii de a aloca cele 1,4 miliarde euro Rail Baltica.


Premierul interimar al Estoniei, Jüri Ratas, premierul Letoniei, Krišjānis Kariņš, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, îi transmit premierului portughez că finanțarea corespunzătoare a Rail Baltica este de natură să garanteze ratificarea rapidă în parlamentele celor 3 state a așa-numitei Decizii privind Resursele Proprii.

Toate statele membre trebuie să ratifice această decizie pentru a da posibilitatea Comisiei Europene să poată începe să se împrumute pe piețele de capital ca să fianțeze Fondul de recuperare economică, din care va finanța, prin granturi și credite cu dobână preferențială, statele membre pentru ca acestea să demareze planurile naționale de recuperare economică. Acest proces va dura aproximativ 2 luni, iar banii vor începe să fie alocați în vară.

La momentul la care UE încerca să pună la punct detaliile planurilor bugetare și de recuperare, statele baltice au fost convinse să aprobe pachetul de 1,8 trilioane euro cu promisiunea că UE va aloca 1,4 miliarde euro ”pentru finalizarea legăturilor feroviare majore transfrontaliere care lipsesc între țările vecine, cu scopul de a sprijini funcționarea pieței unice” – formulare unanim acceptată ca referindu-se la proiectul Rail Baltica.

Cu toate acestea, alocăîrile specifice acestui proiect au nevoie de aprobarea Parlamentului European ca parte a negocierilor tehnice separate asupra așa-numitei Facilități Connecting Europe, cu un buget de 28,4 miliarde euro din care se finanțează infrastructuri de transport, energie și digitale.


Parlamentarii europeni se opun ideii de a repartiza prin Bugetul multianual bani unor proiecte specifice chiar dacă sprijină ideea realizării Rail Baltica.

”Nu poți face o astfel de alocare în buget. Nu este o procedură normală”, afirmă Marian Jean Marinescu, membru PPE și responsabil pe acest dosar din partea PE. El pune accent pe regulile care stau la baza mecanismului Connecting Europe, conform cărora banii trebuie să fie alocați printr-o procedură concurențială. „Înțeleg că știu deja câștigătorul acelei competiții”, spune europarlamentarul român, adăugând: „Banii au fost dedicați tuturor statelor membre, deci ar trebui să fie folosiți pentru toate statele membre”.

Pe de altă parte, Statele Baltice susțin că Parlamentul European nu poate modifica o decizie a liderilor UE.

Plecând de la aceste poziții divergente, un trilog organizat vineri, 22 ianuarie, între Parlament, Consiliu și Comisie, s-a încheiat fără niciun rezultat și, mai important, fără a fi programată o nouă rundă de negocieri în acest format.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Blocajul se manifestă într-o perioadă în care cresc presiunile pentru operaționalizarea cât mai rapidă a fondului de relansare, perceput de multe state drept singurul colac de salvare în criza sanitară care se tot prelungește și de apariția unor forme mai contagioase a coronavirus.

Premierul Portugaliei a cerut statelor membre să asigure ratificarea rapidă a Deciziei privind Resursele Proprii, până cel târziu la finalul lunii martie. Până în prezent, doar Croația și Cipru s-au achitat de sarcină.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: