miercuri

29 mai, 2024

12 octombrie, 2019

România a devenit importator net de energie electrică, pentru prima dată în cel puțin ultimii 5 ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pe primele 8 luni ale anului și ale Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene.

Importurile de electricitate au crescut cu 72,8% în primele 8 luni din 2019 față de aceeași perioadă din 2018, fiind mai mari cu 271,7 GWh decât exporturile, care s-au redus cu 37,5%, potrivit datelor publicate vineri de INS.

Tendința a continuat în lunile de vară, în care importurile erau nesemnficative de obicei.


România a fost în mod constant exportator net de energie electrică din 2015 până anul trecut, dar cantitățile au scăzut cu câte 200.000 de tone echivalent petrol (tep) din 2015 până în 2017, de la 600.000 toe, potrivit celui mai recent raport al DG Energy.

Raportul DG Energy nu mai menționează în plus decât date din 5 în 5 ani din anul 2000 încoace, ani în care România a fost de asemenea exportator net de electricitate.

Principala cauză acuzată de producătorii de energie este plafonarea profitului ca urmare a reglementărilor Autorității din energie (ANRE), în aplicarea OUG 114 / 2018 și OUG 19 / 2019.

S-au adăugat problemele producătorilor, dintre care cele mai mari sunt ale CE Oltenia.

(Citiți și: „Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului”)


Și importurile de gaze naturale au crescut în primele 8 luni, cu 85,7% (+58,4 mil. tep) față de aceeași perioadă a anului trecut, din aceeași cauză a efectelor negative ale OUG 114, care a plafonat mult sub piață, la 68 lei / MWh, prețul la care producătorii vând pentru consumul populației și al producătorilor de agent termic.

Plafonarea prețurilor a dus la creșterea importurilor, devenite mai ieftine decât gazele naturale autohtone care s-au mai tranzacționat pe piața liberă.

Alte date energetice de la INS, pentru perioada 1.I-31.VIII.2019:

  • Producţia din termocentrale a fost de 15.328 milioane kWh, în scădere cu 1.596 milioane kWh (-9,4%).
  • Producţia din hidrocentrale a fost de 12.100,5 milioane kWh, în scădere cu 1.474,5 milioane kWh (-0,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.354,4 milioane kWh în scădere cu 59,5 milioane kWh (-0,8%).
  • Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 4406,9 milioane kWh, în creștere cu 218,6 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent
  • Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.294,9 milioane kWh, în creștere cu 58,1 milioane kWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018.
  • Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 37.045 milioane kWh, cu 0,2% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018; iluminatul public a înregistrat o creștere cu 13,4%, iar consumul populaţiei a crescut cu 20,5%.
  • Principalele resurse de energie primară au totalizat 23,176 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 315,6 mii tep.
  • Producţia internă totală a însumat 13,429 milioane tep, în scădere cu 411,5 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 9,747 milioane tep.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: