marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 iunie, 2022

Liderii din regiune prezenți vineri, la București, la summitului B9, au avut un schimb de opinii ”de substanță” cu privire la recentele evoluții de securitate, dar și cu privire la răspunsul aliat la acestea, a anunțat președintele Klaus Iohannis, la închiderea evenimentului.

Șefii de state din Formatul București 9 (B9) – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – s-au întâlnit vineri, la Palatul Cotroceni, în cadrul unui summit găzduit de președintele Klaus Iohannis și de omologul polonez, Andrzej Duda, în calitate de inițiatori ai acestui format.

La reuniune a participat online și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.


„Am avut astăzi un schimb de opinii de substanță cu privire la evoluțiile recente de securitate, dar și privind răspunsul aliat la acestea, mai ales în pregătirea deciziilor de la summitul NATO de la Madrid. Dialogul de astăzi a evidențiat, o dată în plus, angajamentul nostru ferm de a contribui activ la realizarea obiectivelor NATO.
Am subliniat și în acest context necesitatea ca viitorul concept strategic al NATO să reflecte cât mai adecvat și realist noi parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca amenințare și să consolideze Alianța pe toate palierele pentru a face față tuturor provocărilor din prezent și din viitor. Apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală, prioritară a NATO. Legătura transatlantică și articolul 5 al tratatului de la Washington fac din NATO cea mai puternică alianță politico-militară din istorie”, a arătat președintele, în cadrul declarații de presă.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, le-a urat vineri șefilor de state de pe Flancul Estic al NATO, reuniți la București în Formatul B9, un „summit de succes”.

Într-o postare pe Twitter, șeful administrației americane a transmis că „așteaptă cu nerăbdare” să îi revadă pe aceștia la summitul NATO de la Madrid.

Agenda reuniunii a vizat pregătirea celor mai importante decizii ale summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 – 30 iunie.

Deciziile și Declarația de la București a liderilor statelor B9:

1. Noi, Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și cauzează suferință umană și distrugeri enorme.

2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război. Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia.

3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni.

4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.

5. Am agreat că trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securității, inclusiv cele hibride, cibernetice și cele vizând dezinformarea, și să ne consolidăm reziliența. Am fost de acord că terorismul rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți și că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianței necesită eforturi continue și vigilență din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie și la migrația ilegală, o provocare serioasă care necesită atenția noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicații serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.

6. În acest moment critic, am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.

7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcția pe care va merge Alianța în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluții, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă – fiind evidențiat în același timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea și securitatea globale și transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor și cooperării politice, și sublinierea angajamentului de a îmbunătăți mobilitatea militară.

8. Politica NATO a Ușilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securității, stabilității și prosperității euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la București. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei. Vom continua eforturile pentru creșterea rezilienței lor, recunoscând faptul că securitatea și stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spațiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică și sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina, în calitate de stat aspirant.

10. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creșterea bugetelor de apărare și să alocăm cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creșterea finanțării comune.

11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.


***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: