Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2015-2019, aprobat de CSAT săptămâna trecută, a fost făcut public joi de Administraţia Prezidenţială, care precizează că cetăţenii vor putea astfel înţelege mai bine modul în care statul, respectând libertăţile individului, îşi exercită atribuţiile de securitate.
Potrivit sursei citate, ghidul se doreşte a fi „o primă etapă în dezvoltarea acestei culturi de securitate, avansând ideea construirii unui parteneriat civic în vederea stabilirii unor standarde înalte de securitate colectivă şi individuală – obiectiv asumat prin Strategia Naţională de Apărare”.
Ghidul defineşte şi explică termenii de specialitate- securitate naţională extinsă, cultură de securitate, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, tipurile de ameninţări la adresa securităţii naţionale, obiectiv nanţional de securitate, interes naţional de securitate, securitate cibernetică, riscurile de securitate şi trece în revistă situaţiile de criză.
Descărcați AICI ghidul publicat de Administrația Prezidențială
Astfel, potrivit ghidului, situaţia de criză este „faza în evoluţie a unei societăţi marcată de mari dificultăţi generate de apariţia unor incidente sau evenimente, la nivel naţional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi la adresa valorilor, intereselor şi necesităţilor actorilor implicaţi, care impun soluţii urgente şi eficiente de înlăturare a cauzelor şi revenirea la starea de normalitate”.
„Cetăţeanul şi societatea în ansamblul ei ar trebui să stimuleze statul, prin mijloacele avute la îndemână, să acţioneze, acolo unde este nevoie. Prin instituţiile sale, statul trebuie să vegheze la securitatea cetăţenilor săi, a comunităţilor din care fac parte aceştia, asigurând exercitarea neîngrădită a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, se arată în document.
De asemenea, sunt prezentate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi prerogativele acestora, precum şi modalităţi de implementare a strategiei de apărare.
Demersul nu este unul singular, autorii documentului precizând că acesta se înscrie în tendinţele la nivel european, cu scopul de a familiariza publicul larg cu problemele de securitate.
Ghidul a fost realizat cu concursul specialiştilor, reprezentanţilor mediului academic, ai societăţii civile şi, nu în ultimul rând, al instituţiilor cu atribuţii în domeniul asigurării securităţii naţionale, mai susţine sursa citată.
Sugestii de actualizare legislativă
Ghidul publicat de Administrația Prezidențială face referire și la domeniile unde s-ar impune ”actualizări” legislative.
Acestea sunt:
Completarea cadrului legislativ existent cu norme care să acopere spectrul ameninţărilor la adresa statului român cu vectori precum propaganda, atacurile cibernetice, corupţia la nivelul factorilor de decizie de nivel înalt, acţiuni asociate periclitării securităţii economice şi infrastructurilor critice etc. Mai mult, este recomandată redefinirea rolului şi atribuţiilor instituţiilor desemnate să realizeze securitatea naţională, astfel încât să se lărgească sfera de acţiune şi cooperare dintre aceste structuri, concomitent cu întărirea sistemelor de control democratic al activităţilor derulate în domeniul de referinţă;
Adoptarea legislaţiei privind securitatea cibernetică a României, cu prevederi clare privind mecanismele juridice de protecţie a dreptului la viaţă privată în contextul ameninţărilor asociate progresului tehnologic rapid, coroborate cu dezideratele naţionale/comunitare;
- completarea legislaţiei privind combaterea terorismului, prin:
- adoptarea unor măsuri de identificare şi sancţionare a noilor forme de manifestare a terorismului, precum problematica foreign fighters sau autoradicalizarea prin Internet
- dinamizarea colaborării coordonate şi integrate între structurile cu competenţe în domeniu în vederea prevenirii/diminuării riscului de producere a unei crize teroriste
- stabilirea unor măsuri suplimentare privind regimul străinilor în România, precum şi restrângerea temporară a dreptului la circulaţie al cetăţenilor suspecţi de terorism
Completarea legislaţiei privind combaterea criminalităţii organizate. Continua diversificare şi dinamizare a formelor de manifestare a criminalităţii organizate, numărul în creştere al grupărilor infracţionale transnaţionale, coroborate cu oportunităţile oferite de statutul României de membru al UE – libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, lipsa controalelor de frontieră la nivelul statelor membre ale Spaţiului Schengen, impun:
- reevaluarea dispoziţiilor normative în materie, atât sub aspectul agravării regimului sancţionator penal, cât şi sub al eficientizării măsurilor procedurale
- eficientizarea aplicării măsurilor referitoare la indisponibilizarea bunurilor şi a sumelor de bani provenite din activităţi de criminalitate organizată, ce pot face obiectul confiscării, precum şi dispunerea unor metode speciale de supraveghere sau cercetare pentru toate tipurile de infracţiuni ce pot reprezenta forme de manifestare a criminalităţii organizate
- revizuirea normelor speciale ce incriminează diferite forme de manifestare a criminalităţii organizate, în sensul redefinirii faptelor penale şi statuării unui regim sancţionator adecvat gravităţii acestora
Adoptarea legislaţiei pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite la nivelul UE, referitoare la problematica migranţilor şi amendarea legislaţiei naţionale specifice în domeniul azilului şi integrării străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională
Promovarea cadrului legislativ privind statutul ofiţerilor care desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ca urmare a complexităţii atribuţiilor exercitate de organele specializate în culegerea, stocarea, procesarea, analiza şi diseminarea de informaţii privind securitatea naţională a României.
Urmărește-ne pe Google News
