După alegerile parlamentare de duminică, cu un parlament divizat, orice nou guvern francez se va lupta să impulsioneze mai multe reforme economice sau să găsească un teren comun pentru politica fiscală, dar cu diviziuni aparent ireconciliabile când vine vorba de taxe și cheltuieli guvernamentale, va fi foarte greu de ajuns la un consens.
Diferența de randament a obligațiunilor franceze față de cele germane a oscilat între 40 și 50 de puncte de bază înainte ca președintele Macron să dizolve Parmentul luna trecută, pentru ca în prezent să fie de peste 60 puncte de bază, chiar și după ce piețele s-au simțit ușurate că nici extrema stânga și nici extrema dreaptă nu vor deține majoritatea pentru a-și impune programele.
Societe Generale SA spune că spread-ul obligațiunilor franceze a intrat probabil într-un nou interval, mai mare, mai ales pentru că alianța de stânga a fost câștigătoarea surpriză la vot, scrie Bloomberg.
Următorul test al apetitului investitorilor pentru datoria Franței va avea loc pe 18 iulie, când Trezoreria franceză va vinde titluri de stat pe termen mediu. În aceeași zi se întrunește pentru prima dată și noua Adunare Națională – parlamentul francez.
Datorie publică de 111% din PIB
„Ceea ce este clar este că, cu un deficit bugetar preconizat la aproape 5% din PIB în 2024 și cu o datorie de aproximativ 111% din PIB, Franța pornește de la o poziție fiscală tensionată, iar partidele de stânga nu vor fi parteneri dispuși să își asume consolidarea fiscală”, scrie Bloomberg.
Franța se afla deja pe cale de procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană, care începe să sancționeze statele membre, care încalcă regulile fiscale. Orice guvern avertizat va trebui să înceapă imediat negocierile cu Comisia Europeană pentru a găsi o cale de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Guvernul Macron a propus deja reduceri dureroase a cheltuielilor pentru a aduce deficitul la 5,1% din PIB anul acesta, de la 5,5% în 2023. Dar aceste măsuri probabil nu sunt disponibile, deoarece toate partidele care ar putea fi în măsură să se alăture următorului guvern au promis o creștere a cheltuielilor. .
Institutul Montaigne estimează că angajamentele Noului Front Popular dominat de extrema stângă vor necesita cheltuieli suplimentare de aproape 179 de miliarde de euro pe an față de programul partidului lui Macron care tot ar implica cheltuieli suplimentare de aproape 21 de miliarde de euro.
„Presiunile în ceea ce privește deficitele fiscale și riscul asociat cu acestea au ieșit în evidență”, a spus Orla Garvey, manager de portofoliu la Federated Hermes. „Dacă vom avea guverne slabe, care sunt mai puțin capabile să pună în aplicare schimbările pe care trebuie să le facă pentru a îmbunătăți traiectoria datoriei, acesta va fi o problemă pentru păstrarea dobânzii la care se poate împrumuta Franța.”
Dispozițiile franceze ridică deja semne de întrebare dacă randamentele compensează în mod corespunzător deținătorii de obligațiuni într-un moment de mare flux, electoratele din întreaga lume eliminându-și frustrările votând politicieni care au câștigat favoarea politicilor fiscale neortodoxe.
Valorile îngrijorătoare ale datoriei pot părea de-a dreptul periculoase într-o clipă, un memento că investitorii trec cu vederea curentele economice, politice și sociale ale națiunilor individuale pe riscul lor.
Economia franceză, aproape de stagnare
În ultimii doi ani economia Franței și-a încetinit foarte mult creșterea, mai ales pe fondul crizei energetice și a efectelor negative a războiului din Ucraina. Creșterile mici ale PIB-ului au venit și pe fondul unei majorări a ratelor inflației ceea ce a diminuat nivelul de trai al populației, nemulțumiri ce s-au văzut în rezultatul votului de la alegerile europarlamentare și cele anticipate pentru un nou parlament, când partidul președintelui Macron a fost învins atât de partidele de stânga cât și de cele de dreapta.
***
