sâmbătă

20 iulie, 2024

8 iulie, 2024

Rezultatele alegerilor de duminică din Franța a complicat ecuația politică de la Paris: Emmanuel Macron s-a ferit de extrema dreaptă, însă va trebui să găsească o soluție de guvernare cu partidele de extremă stângă din Noul Front Popular.

Concluziile alegerilor legislative franceze

Politico prezintă câteva concluzii după alegerile legislative din Franța:

  • Partidul lui Marine Le Pen și Jordan Bardella nu au reușit să obțină o majoritate absolută, dar formațiunea lor este departe de a fi învinsă. Ca număr de voturi, s-a clasat pe primul loc, cu 32,05%. Ia în Parlament a câștigat 142 de locuri – mai mult ca niciodată. „Am prea multă experiență pentru a fi dezamăgită de un rezultat cu care ne dublăm numărul de parlamentari … victoria noastră este doar amânată”, a spus Marine Le Pen duminică seara.

  • Coaliția centristă a președintelui Emmanuel Macron a trecut testul alegerilor anticipate, clasându-se pe locul doi. Asta nu înseamnă că strategia prezidențiale a dat rezultate. Cum scorul grupului său nu este suficient de bun pentru a conduce din nou un guvern, ”macroniștii” obțin doar un rol în negocierile de viitor pentru formarea guvernului.

  • Fără un partid sau alianță capabilă să formeze o majoritate, Franța se îndreaptă spre săptămâni sau luni de paralizie politică. Diverse facțiuni vor încerca să negocieze o coaliție care, în cel mai bun caz, va oferi Franței un guvern slab care va rezista până la o nouă rundă de alegeri.

Extremiștii de stânga se ceartă pe victorie

Jean-Luc Mélenchon (foto), liderul ”Franței Neclintite”, parte a coaliției de stânga, a revendicat victoria în fața susținătorilor extaziați. Fost socialist transformat în radical de stânga, Mélenchon a cerut ca Macron să „îndoaie genunchiul” să „admită imediat înfrângerea” și să încredințeze stângii misiunea formării unui nou guvern.

Nici nu terminase Mélenchon de vorbit că Raphaël Glucksmann, un politician care reprezintă aripa moderată a NFP, a spus că următorul guvern al Franței nu ar trebui condus „nici de Robespierre, nici de Jupiter”– adică următorul prim-ministru nu ar trebui să fie Mélenchon (un admirator al lui Robespierre, arhitect al „terorii” post-revoluție a Franței) sau cineva din tabăra lui Macron, care în primul său mandat s-a comparat cu Jupiter.

Partidul lui Le Pen creștere istorică: la voturi și la locuri

Conform rezultatelor finale (comunicate de Ministrul francez de interne) comunicate de Le Figaro, Noul Front Popular (NFP) a obținut cel mai mare număr de parlamentari – 178, mai mult decât partidul prezidențial Renașterea și aliaților săi. În plus, ca număr de voturi, s-a clasat pe primul loc, cu 32,05%, mult peste Noul Front National – care a cumulat 25m68% din voturi, însă care a obținut cele mai multe locuri.


Coaliția macronistă a câștigat 156 de reprezentanți aleși. Adunarea Națională și aliații săi au obținut doar locul trei, fiind creditați cu 142 de mandate. Urmează republicanii și diferite aripi de dreapta, cu 66 de parlamentari.

Prin urmare, niciun partid nu are o majoritate absolută în Adunarea Națională în urma acestor alegeri legislative.

Cifrele turului doi

1.094 de candidați (656 bărbați, 438 de femei) s-au confruntat în 409 dueluri, 89 de competiții în trei și două competiții în care au participat câte patru candidați. Au fost alegeri în 501 circumscripții pentru care a fost organizată o a doua rundă în această duminică – 76 de deputați au fost aleși sau realeși în prima rundă.

În acest tur doi, Adunarea Națională (RN) și aliații săi au avut cel mai mare contingent de candidați: 441. Noul Front Popular (NFP), care a retras 130 de candidați pentru ”a bloca ascensiunea extremei drepte”, a avut în cursă 281 de candidați. Viitoarea fostă majoritate prezidențială, care a retras din cursă 80 de candidați, a avut 227 de competitori în turul doi. Republicanii (LR) și dreapta diversă (DVD) au avut 93 de candidați.

Rezultatele arată că strategia a funcționat, generând următoarea componență a camerei inferioare a Parlamentului francez:

Aceste alegeri legislative permit francezilor să îi desemneze pe cei 577 de deputați ai Adunării Naționale. Aceștia sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani, cu excepția, ca în cazul de față, dizolvarea Adunării Naționale.

Spre deosebire de senatori, acești parlamentari sunt aleși prin sufragiu universal direct. Fiecare reprezintă una dintre cele 539 de circumscripții ale Franței. Acestora li se alătură reprezentanții a 27 în regiuni, departamente și comunități din străinătate și 11 mandate repartizate diasporei franceze.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: