Analiză

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro, adică 0,77%… Mai mult

18.06.2019

Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Competitivitatea României (9). Inovarea, inovarea în criză, inovarea românească

de Marin Pana 11.11.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator.

România se plasează pe locul 97 între cele 148 state analizate în Raportul Global privind Competitivitatea 2013 – 2014 în ceea ce privește inovarea și implementarea de noi tehnologii. În cadrul UE, ne situăm în ultima din cele patru categorii de state, departajate după mai multe grupe de criterii care vizează diferitele aspecte ce condiționează inovarea.

Aceste criterii și valorile lor relative pentru România conform Innovative Union Scoreboard 2013 ( valoarea de 100% reprezintă media UE) sunt prezentate în imaginea de mai jos (click pentru mărire) :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Pentru referință, trebuie menționat că în funcție de aceste criterii, statele UE se împart în patru categorii:

Lideri ai inovației – Suedia, Germania Danemarca, Finlanda

Inovation followers – Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Austria, Irlanda și Franța peste media UE și Slovenia, Cipru, Estonia sub media UE

Cu inovare moderată – Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Grecia, Slovacia, Ungaria, Malta, Lituania

Cu grad modest de inovare – Polonia, Letonia, România, Bulgaria

Dacă se ia în considerare evoluția din perioada 2008 – 2012 prin prisma ritmurilor de creștere înregistrate pe partea de inovare, cele patru categorii de state se pot clasifica în țări cu ritm susținut de creștere, cu ritm moderat de creștere și cu creștere lentă.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De la lansarea inițiativei privind inovarea în Europa 2020, care a avut loc în octombrie 2010, cea mai mare parte a statelor UE și-au îmbunătățit performanțele. Din păcate, România face parte din grupul de opt state care au înregistrat o diminuare a performanțelor, cu un rezultat în domeniul negativ mai pronunțat față de statele din centrul Europei dar mai bun decât Bulgaria.

Șase state dintre cele opt care au pierdut teren se aflau în anul 2010 în zona cu inovare moderată, Polonia (-1,3%, care a și retrogradat), Cehia (-1,5%), Ungaria (-1,9%), Portugalia (-4,9%), Grecia (-6%), Malta (-16%) iar alte două în zona cu inovare modestă, România (-5,1%) și Bulgaria (-18,7%).România a coborât de prima poziție a ultimei grupe pe poziția a treia și a revenit pe penultimul loc în UE, înaintea colegilor de la sud de Dunăre.

De remarcat ar fi și faptul că indicele de convergență calculat în cadrul raportului anual UE privind inovarea s-a înrăutățit în anul 2012 pentru prima dată de la începutul crizei declanșate în 2008, ceea ce reduce șansele de diminuare a decalajelor de dezvoltare care mai separă statele din Occident de noile membre ale UE.

Una peste alta, ar fi de reținut faptul că România are puncte puternice în resursele umane și în efectele economice și punctele slabe în partea de inovare a IMM-urilor și înregistare de patente. Oarecum surprinzător, ponderea exporturilor cu nivel tehnologic ridicat și intensive în cunoștințe este foarte aproape de media UE, dar lipsește susținerea pe plan intern din partea activității de cercetare-dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2013

2 comentarii

  1. cornel ban
    11.11.2013, 9:06 pm

    Un studiu important în care este examinată dinamica tipurilor de capitalism din Europa de Est argumentează că investiţiile semnificative în cercetare şi dezvoltare nu sunt necesare în economiile de piaţă dependente[i], al căror avantaj competitiv rezidă în asamblarea bunurilor semi-standardizate (Nolke şi Vliegenthart, 2009). Ceea ce contează este dacă economia are complementarităţi instituţionale care să asigure profitabilitatea în cadrul corporaţiilor multinaţionale care operează în cadrul ei, în mai mare măsură decât dinamica capacităţilor de inovare a acesteia. Dacă această stare de lucruri funcţionează pentru multinaţionale, nu la fel se întâmplă pentru perspectivele de dezvoltare pe termen mediu ale regiunii. Dovezile sunt de partea celor care argumentează că politicile industriale inteligente pentru o economie concurenţială şi sprijinul financiar public pentru sectorul inovării reprezintă ingrediente cheie ale succesului economic (Lin, 2011; Janeway, 2012; Mazzucato, 2013). Miracolul determinat de investiţiile străine directe al exporturilor din Europa Centrală şi de Est nu a plasat regiunea pe calea unei dezvoltări susţinute pe care s-au regăsit Finlanda şi Austria, după Cel de-al doilea Război Mondial sau, mai recent, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud, Brazilia şi China. În aceste ţări, principala modalitate de integrare în fluxul global de aprovizionare care a consolidat economiile naţionale a presupus fabricarea pe plan intern a unei game de produse care să concureze pe piețele mondiale cu cele ale firmelor occidentale. Însă pentru ca acest lucru să aibă loc nu este suficient ca investitorii străini sa fie atraşi prin reglementari şi măsuri la nivel macroeconomic sau legate de infrastructură, aşa cum a fost cazul pană acum. Este de asemenea nevoie de politici industriale inteligente, de o finanţare publica persistentă şi de parteneriate public-privat curajoase şi bine susţinute financiar în domeniul cercetării şi dezvoltării, care să integreze investiţiile străine directe în planuri de dezvoltare pe termen mediu şi lung, încurajând în acelaşi timp dezvoltarea unor sisteme solide de inovare la nivel local. Într-adevăr, aceasta înseamna un rol extins al statului şi separarea de fundamentalismul legat de piaţa liberă care a dominat reflecţia despre de inovaţie şi productivitate.

    În ciuda unor încercări recente de a ieşi din această categorie, România se potriveşte suficient de bine profilului tipic al economiilor de piața dependente prin faptul ca are un cuantum extrem de redus al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare. În afara câtorva zone industriale de nişă în care excelează, România rămâne în general o platformă de asamblare a inovaţiilor dezvoltate în altă parte. În măsura în care exporturile româneşti au devenit mai complexe şi diversificate, aceasta are puţin de-a face cu cercetarea şi dezvoltarea pe plan intern. Ca şi în cazul altor economii de piaţă dependente, cum ar fi Polonia şi Slovacia, investiţiile străine directe s-au concentrate pe folosirea forţei de muncă locale şi a stimulentelor oferite de guverne, neglijând cercetarea şi dezvoltarea.

    Mai mult aici
    http://www.cogitus.ro/economie/sisteme-deficitare-ale-invovarii-si-%E2%80%9Ecapcana-veniturilor-medii%E2%80%9D-din-romania

  2. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:42 am

    Ar trebui sa se ia in calcul si dimensiunea culturala… Inovarea e o trasatura definitorie a economiilor competitive…nu a celor care vor sa intre intr-un concurs inceput acum 30-40 de ani. .Eforturile pentru aceasta orientare ar trebui sa strategice…

Lăsați un comentariu


Stiri

Doar 9,9% din populația ruralului este conectată la canalizare – sudul țării, cele mai multe localități fără aceste utilități

Mariana Bechir

Doar 52,7% din populația României era conectată la sistemele de camalizare, în 2018, conform datelor INS. În rural, procentul este de peste cinci ori mai… Mai mult

Stiri

Retrocedarea Fermei Regale Băneasa, prima instanță / Remus Truică – 4 ani închisoare, Tal Silberstein şi Dan Andronic – achitați

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Braşov, prima instanță în acest caz, a pronunțat joi sentința din Dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov:… Mai mult

Stiri

Branduri de ţară – Top global: România urcă 20 de locuri în 5 ani pentru frumusețea naturală, cultura și gastronomia sa

Adrian N Ionescu

România a urcat pe locul 42 din cele 75 de țări incluse în FutureBrand Country Index ediția 2019, mai sus cu 20 de poziții față… Mai mult

Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult