Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Cronicile

Competitivitatea României (6). Educația : Mari probleme la transpunerea în eficiență economică

de Marin Pana 21.10.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Educația secundară și pregătirea profesională continuă pe parcursul vieții ne plasează pe locul 59 în lume din 148 de țări analizate. Mai bine decât media sintetizată de locul 76 pe plan mondial (rezultată din toate aspectele competitivității) dar, foarte interesant, mult mai bine decât locul 110 pe care ne aflăm la eficiența pieței muncii.

Cu alte cuvinte, în pofida unor deficiențe discutate pe larg referitor la procesul de învățământ și de adecvare la cerințele din activitatea curentă, ceea ce ne penalizează nu este atât capacitatea forței de muncă, ci integrarea profesională eficientă și mobilitatea necesară pentru a ne plia pe ciclurile economice și cererea din piață.

Lucrătorii care au primit o educație primară minimală pot efectua în bune condiții doar lucru manual și se adaptează mult mai greu la procesele de producție cu tehnologie avansată. De aceea, ei contribuie foarte puțin sau deloc la procesul de inovare continuă, fiind chiar o povară pentru trecerea la sisteme mai eficiente de lucru.

Educația deficitară, în general, devine un factor care limitează dezvoltarea mediului de afaceri și împiedică integrarea întreprinderilor naționale în lanțurile de producție ale produselor cu grad ridicat de sofisticare și intensive în valoare. Din păcate, efectele investițiilor insuficiente în educație se văd pe termen mediu și lung, iar oportunitățile de afaceri nu așteaptă, de obicei, formarea profesională necesară.

De aceea, politica guvernamentală de alocări mai mici în educație, cu redirecționarea de resurse spre zonele critice pentru moment, în ideea de a reduce deficitele fiscale și povara datoriei publice, este contraproductivă pe un orizont de timp mai lung. Când efectele negative vor reclama un efort financiar și mai susținut.

Fiind pornită de la un nivel de trai sub jumătate din cel occidental și mai redus față de colegele UE din regiune, România nu poate spera mare lucru nici măcar de la imigranții care să asigure forța de muncă de calificarea necesară ( procedeu cu care multe state vestice compensează disfuncțiile din sistemele publice de învățămînt), aceștia având posibilități mai bune de dezvoltare personală în altă parte.

De altfel, educația superioară de calitate și formarea profesională continuă pe parcursul vieții (spre deosebire de generațiile anterioare, profesia și locul de muncă se pot schimba mult mai des) sunt esențiale pentru economiile care vor să acceadă și să se dezvolte pe baza unor procese cu valoare adăugată ridicată.

Procesul de globalizare reclamă în prezent dezvoltarea la nivel național a unor instituții care să formeze specialiști capabili să îndeplinească sarcini complexe și să se adapteze rapid la schimbările din mediul tehnologic și la evoluțiile din piață. Nu în ultimul rând, ar trebui să acordăm o atenție mai mare pregătirii personalului, dincolo de obiective cu caracter mai degrabă formal.

Din păcate, România se plasează pe ultimul loc în rândul țărilor UE atât la nivelul cheltuielilor publice pentru învâțământ raportate la PIB, cât și la cele private precum și la suma ce revine pe un elev sau student calculată în termeni care țin cont de nivelul relativ al prețurilor ( pps, din motive de comparabilitate; altminteri suma în expresie absolută în euro ar fi și mai mică) :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din datele Eurostat se poate observa justețea cererii de alocare a 6% din PIB pentru învățămînt din fonduri publice, cotă uzuală în majoritatea țărilor europene.

Cheltuielile sunt chiar mai mare în țările nordice, ceea ce se vede în nivelul lor de dezvoltare. De remarcat și procentajul extrem de scăzut la noi al cheltuielilor private pentru învățământ în PIB (doar 0,11%).

În ceea ce privește rata alfabetizării, România se află pe locul 56 în lume, cu un procentaj de 97,6% din populația adultă (peste o jumătate de milion de români sunt analfabeţi). Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, doar Grecia (cu o rată de 97,1%) şi Portugalia (94,9%) se află în urma României.

La nivelul personalului, activitatea educaţională şi de instruire în sistemul de învăţământ a fost asigurată în anul 2012 de 245,2 mii cadre didactice. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară în toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului superior, astfel: în învăţământul preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (77,0%), postliceal (74,7%), liceal (68,9%), profesional (52,7%).

De remarcat disproporția dintre ponderile populației din mediul urban și cel rural, aproximativ egale, și cele din instituţiile de învăţământ. În mediul urban, la nivelul anului 2012, îşi desfăşurau activitatea didactică 162,5 mii persoane iar în mediul rural numai 82,7 mii persoane, potrivit datelor oficiale comunicate de INS.

La sfârşitul anului şcolar/universitar 2011-2012 au fost înregistraţi 536,7 mii absolvenţi din toate nivelurile educaţionale. Dintre aceştia, 25,4% au provenit din învăţământul superior, 34,4% din învăţământul gimnazial și 34,9% din învăţământul liceal. Sub 4,5% s-au înregistrat absolvenţii din învăţământul postliceal şi profesional. Cifre care reflectă un deficit de pregătire pe segmentul de calificare medie, specializată și un exces de diplome cu caracter general, care asigură mai greu un loc de muncă.

Populaţia şcolară în sistemul naţional de educaţie a fost de 3734,3 mii copii, elevi şi studenţi înscrişi, reprezentând peste trei sferturi din populaţia de vârstă şcolară (76,2%). Abandonul şcolar este în creştere în România, urcând până la 16% în perioada 2010-2011, după ce cu un an înainte fusese adus la 15%, de la 19% în anul 2008 ( date ale unui studiu în pateneriat cu UNICEF).

Aproximativ 20% din numărul total al copiilor de 3-6 ani nu mergeau la grădiniţă, 8% din numărul copiilor de 7-10 ani nu frecventau şcoala primară iar peste 5% din totalul copiilor de 11-14 ani nu mergeau la gimnaziu, îndeosebi din lipsa resurselor materiale la nivel familial. Ceea ce arată un nivel relativ ridicat de neșcolarizare sau abandon școlar, situații în care nici măcar nu se mai pune problema eficienței sistemului de învățământ.Consecințele asupra productivității muncii și a dezvoltării unui adevărat spirit antreprenorial se vor vedea pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2013

2 comentarii

  1. Mary
    24.10.2013, 8:17 pm

    Titlul incitant este compromis de calitatea slaba a analizei pe continut.Aceiasi litanie la capul bolnavei(educatia) cu scopul de a clama nevoia unui 6% din p.i.b din fonduri publice (ca la altii). Care altii ?!!. Ce multi sunt… 6(sase). Si culmea nu sunt metropolele in care ii indemnati pe copii sa plece (din colonie). Analiza este trunchiata si prost directionata. Daca numai ati privi (ce sa mai zic de cercetare) cifrele din coloanele 3 si 4 le-ati corela , prbabil ca ati fi surprinsi de concluziile sintetizate.
    Sau … dintr-o colonie avem nevoie de personal de executie nu de conceptie (ala il formam noi in metropola)

  2. Nelu Stiuca
    25.10.2013, 4:22 pm

    Trebuie ca, prin metode de constientizare, ELITELE SOCIETATII ROMANESTI sa faca SACRIFICII, eforturi cuvenite si meritate (idiferent cata nepricepere poate dovedi clasa poitica submediocra) la nivelul STATULUI sa se elaboreze STRATEGIA NATIONALA de DEZVOLTARE pe termen scurt, mediu si lung din care sa derive apoi si cele SECTORIALE. Numai asa se va dovedi ca instruirea si invatamantul sunt PRIORITATI NATIONALE……altfel vom asista doar la vaicareli…….

Lăsați un comentariu


Europa

SUA au câștigat disputa în dosarul Airbus, Trump este pregătit să impună UE tarife de miliarde

Iulian Soare

Statele Unite au primit aprobare să impună produselor UE tarife suplimentare în valoare totală de miliarde de euro ca despăgubire pentru subvențiile ilegale acordate gigantului… Mai mult

Stiri

Liderii de business se așteaptă ca automatizarea să dezvolte forța de muncă cu 27% în următorii trei ani – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Liderii de business se așteaptă ca soluțiile de automatizare precum roboții, sistemele care pot învăța (machine learning) și procesarea limbajului natural să dezvolte forța de… Mai mult

Stiri

Marii bancheri ai lumii discută cu Facebook despre moneda Libra

Iulian Soare

Reprezentanții băncilor centrale ale lumii vor cere luni detalii de la cei ai Facebook privind criptomoneda Libra, pe care proprietarul celei mai mari rețele sociale… Mai mult

Stiri

O nouă serie de titluri de stat pentru populație, scadențe la 1, 2 și 3 ani

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează, luni, o nouă serie de emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programului Tezaur, dar lipsește cea pe… Mai mult

Stiri

Înregistrarea pentru votul din Diaspora s-a încheiat: 41.003 persoane s-au înscris pentru vot prin corespondență

Vladimir Ionescu

Doar 41.003 de români din străinătate s-au înscris, pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Până duminică noapte, termenul limită pentru înregistrare, alți 38.944… Mai mult

Europa

Bruxelles ia în calcul noi taxe energie, pentru combaterea schimbărilor climatice

Iulian Soare

Uniunea Europeană ia în considerare introducerea unor noi taxe în domeniul energiei pentru ca Blocul comunitar să îşi atingă mai uşor ţintele în domeniul combaterii… Mai mult

Stiri

Declin drastic al forței de muncă potențiale – Patronatele cer eliminarea plafoanelor pentru importul de lucrători

Mariana Bechir

Rezervele posibile de forță de muncă ale României se restrâng drastic din cauza scăderii naturale a populației, a îmbătrânirii accelerate a acesteia și a emigrării,… Mai mult