fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Competitivitatea României (6). Educația : Mari probleme la transpunerea în eficiență economică

de Marin Pana 21.10.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Educația secundară și pregătirea profesională continuă pe parcursul vieții ne plasează pe locul 59 în lume din 148 de țări analizate. Mai bine decât media sintetizată de locul 76 pe plan mondial (rezultată din toate aspectele competitivității) dar, foarte interesant, mult mai bine decât locul 110 pe care ne aflăm la eficiența pieței muncii.

Cu alte cuvinte, în pofida unor deficiențe discutate pe larg referitor la procesul de învățământ și de adecvare la cerințele din activitatea curentă, ceea ce ne penalizează nu este atât capacitatea forței de muncă, ci integrarea profesională eficientă și mobilitatea necesară pentru a ne plia pe ciclurile economice și cererea din piață.

Lucrătorii care au primit o educație primară minimală pot efectua în bune condiții doar lucru manual și se adaptează mult mai greu la procesele de producție cu tehnologie avansată. De aceea, ei contribuie foarte puțin sau deloc la procesul de inovare continuă, fiind chiar o povară pentru trecerea la sisteme mai eficiente de lucru.

Educația deficitară, în general, devine un factor care limitează dezvoltarea mediului de afaceri și împiedică integrarea întreprinderilor naționale în lanțurile de producție ale produselor cu grad ridicat de sofisticare și intensive în valoare. Din păcate, efectele investițiilor insuficiente în educație se văd pe termen mediu și lung, iar oportunitățile de afaceri nu așteaptă, de obicei, formarea profesională necesară.

De aceea, politica guvernamentală de alocări mai mici în educație, cu redirecționarea de resurse spre zonele critice pentru moment, în ideea de a reduce deficitele fiscale și povara datoriei publice, este contraproductivă pe un orizont de timp mai lung. Când efectele negative vor reclama un efort financiar și mai susținut.

Fiind pornită de la un nivel de trai sub jumătate din cel occidental și mai redus față de colegele UE din regiune, România nu poate spera mare lucru nici măcar de la imigranții care să asigure forța de muncă de calificarea necesară ( procedeu cu care multe state vestice compensează disfuncțiile din sistemele publice de învățămînt), aceștia având posibilități mai bune de dezvoltare personală în altă parte.

De altfel, educația superioară de calitate și formarea profesională continuă pe parcursul vieții (spre deosebire de generațiile anterioare, profesia și locul de muncă se pot schimba mult mai des) sunt esențiale pentru economiile care vor să acceadă și să se dezvolte pe baza unor procese cu valoare adăugată ridicată.

Procesul de globalizare reclamă în prezent dezvoltarea la nivel național a unor instituții care să formeze specialiști capabili să îndeplinească sarcini complexe și să se adapteze rapid la schimbările din mediul tehnologic și la evoluțiile din piață. Nu în ultimul rând, ar trebui să acordăm o atenție mai mare pregătirii personalului, dincolo de obiective cu caracter mai degrabă formal.

Din păcate, România se plasează pe ultimul loc în rândul țărilor UE atât la nivelul cheltuielilor publice pentru învâțământ raportate la PIB, cât și la cele private precum și la suma ce revine pe un elev sau student calculată în termeni care țin cont de nivelul relativ al prețurilor ( pps, din motive de comparabilitate; altminteri suma în expresie absolută în euro ar fi și mai mică) :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din datele Eurostat se poate observa justețea cererii de alocare a 6% din PIB pentru învățămînt din fonduri publice, cotă uzuală în majoritatea țărilor europene.

Cheltuielile sunt chiar mai mare în țările nordice, ceea ce se vede în nivelul lor de dezvoltare. De remarcat și procentajul extrem de scăzut la noi al cheltuielilor private pentru învățământ în PIB (doar 0,11%).

În ceea ce privește rata alfabetizării, România se află pe locul 56 în lume, cu un procentaj de 97,6% din populația adultă (peste o jumătate de milion de români sunt analfabeţi). Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, doar Grecia (cu o rată de 97,1%) şi Portugalia (94,9%) se află în urma României.

La nivelul personalului, activitatea educaţională şi de instruire în sistemul de învăţământ a fost asigurată în anul 2012 de 245,2 mii cadre didactice. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară în toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului superior, astfel: în învăţământul preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (77,0%), postliceal (74,7%), liceal (68,9%), profesional (52,7%).

De remarcat disproporția dintre ponderile populației din mediul urban și cel rural, aproximativ egale, și cele din instituţiile de învăţământ. În mediul urban, la nivelul anului 2012, îşi desfăşurau activitatea didactică 162,5 mii persoane iar în mediul rural numai 82,7 mii persoane, potrivit datelor oficiale comunicate de INS.

La sfârşitul anului şcolar/universitar 2011-2012 au fost înregistraţi 536,7 mii absolvenţi din toate nivelurile educaţionale. Dintre aceştia, 25,4% au provenit din învăţământul superior, 34,4% din învăţământul gimnazial și 34,9% din învăţământul liceal. Sub 4,5% s-au înregistrat absolvenţii din învăţământul postliceal şi profesional. Cifre care reflectă un deficit de pregătire pe segmentul de calificare medie, specializată și un exces de diplome cu caracter general, care asigură mai greu un loc de muncă.

Populaţia şcolară în sistemul naţional de educaţie a fost de 3734,3 mii copii, elevi şi studenţi înscrişi, reprezentând peste trei sferturi din populaţia de vârstă şcolară (76,2%). Abandonul şcolar este în creştere în România, urcând până la 16% în perioada 2010-2011, după ce cu un an înainte fusese adus la 15%, de la 19% în anul 2008 ( date ale unui studiu în pateneriat cu UNICEF).

Aproximativ 20% din numărul total al copiilor de 3-6 ani nu mergeau la grădiniţă, 8% din numărul copiilor de 7-10 ani nu frecventau şcoala primară iar peste 5% din totalul copiilor de 11-14 ani nu mergeau la gimnaziu, îndeosebi din lipsa resurselor materiale la nivel familial. Ceea ce arată un nivel relativ ridicat de neșcolarizare sau abandon școlar, situații în care nici măcar nu se mai pune problema eficienței sistemului de învățământ.Consecințele asupra productivității muncii și a dezvoltării unui adevărat spirit antreprenorial se vor vedea pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2013

2 comentarii

  1. Mary
    24.10.2013, 8:17 pm

    Titlul incitant este compromis de calitatea slaba a analizei pe continut.Aceiasi litanie la capul bolnavei(educatia) cu scopul de a clama nevoia unui 6% din p.i.b din fonduri publice (ca la altii). Care altii ?!!. Ce multi sunt… 6(sase). Si culmea nu sunt metropolele in care ii indemnati pe copii sa plece (din colonie). Analiza este trunchiata si prost directionata. Daca numai ati privi (ce sa mai zic de cercetare) cifrele din coloanele 3 si 4 le-ati corela , prbabil ca ati fi surprinsi de concluziile sintetizate.
    Sau … dintr-o colonie avem nevoie de personal de executie nu de conceptie (ala il formam noi in metropola)

  2. Nelu Stiuca
    25.10.2013, 4:22 pm

    Trebuie ca, prin metode de constientizare, ELITELE SOCIETATII ROMANESTI sa faca SACRIFICII, eforturi cuvenite si meritate (idiferent cata nepricepere poate dovedi clasa poitica submediocra) la nivelul STATULUI sa se elaboreze STRATEGIA NATIONALA de DEZVOLTARE pe termen scurt, mediu si lung din care sa derive apoi si cele SECTORIALE. Numai asa se va dovedi ca instruirea si invatamantul sunt PRIORITATI NATIONALE……altfel vom asista doar la vaicareli…….

Lăsați un comentariu


Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult

Stiri

Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii

Redacţia

Nr. 90 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 18 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe… Mai mult

Europa

Peste 300 de cazuri înregistrate la Parchetul European, în primele 2 săptămâni de funcționare

Iulian Soare

Parchetul European a înregistrat peste de 300 de cazuri în primele două săptămâni de funcționare, a declarat procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kovesi, într-un… Mai mult

Stiri

Circuite turistice cu trenuri în regim charter închiriate de la CFR Călători

Vladimir Ionescu

CFR Călători ar putea închiria trenuri în regim charter pentru organizarea unor circuite turistice, la propunerea Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). “Transportul cu… Mai mult

Stiri

Personalul medical nevaccinat ar putea fi obligat să se testeze periodic anti-Covid, pe proprii bani – ministrul Sănătății

Vladimir Ionescu

Personalul medical care nu se vaccinează ar putea fi obligat să facă periodic teste anti-Covid, din fonduri proprii, pentru a respecta în felul acesta dreptul… Mai mult