fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Competitivitatea României (5). Sănătatea – indicator critic pe termen lung. Doar factorul uman mai amortizează efectele subfinanțării

de Marin Pana 14.10.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Starea de sănătate a forței de muncă este esențială pentru nivelul de productivitate și pentru competitivitatea unei țări. Lucrătorii care sunt bolnavi nu pot funcționa la întregul lor potențial, ceea ce va afecta rezultatele înregistrate în activitatea economică.

De asemeni, o stare nesatisfăcătoare de sănătate induce costuri suplimentare pentru întrerinderi și pentru bugetele sociale.

De aceea, investițiile în buna funcționare a sistemelor de sănătate este critică, atât din considerente strict economice cât și morale. Din păcate, România se confruntă cu deficiențe cronice în privința resurselor materiale alocate, cu consecințe directe asupra dotării cu aparatură, asigurării cu medicamente și, mai ales, a remunerării decente a activității medicilor.

Locul 84 ocupat de România în topul global al competitivității la categoria sănătate și educație primară ( factor asupra căruia vom reveni, împreună cu educația superioară și formarea profesională) este elocvent. Mai ales că vine de la o moștenire destul de consistentă lăsată din perioada socialistă, în care s-au făcut pași importanți pentru îmbunătățirea asistenței medicale și a formării cadrelor necesare.

Banii sunt problema principală.
În 2012, cheltuielile consemnate în bilanțul Fondului Național de Asigurări de Sănătate au fost de numai 3,3% din PIB. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), România a figurat pe locul 33 din 48 într-un top al publicației Bloomberg referitor la eficiența sistemelor sanitare naționale, înaintea Danemarcei, Belgiei sau SUA.

Semnificativ, indicele pe baza căruia s-a făcut clasamentul ține cont de speranța de viață (pondere 60%), costul relativ per capita ca procent din PIB de îngrijire a sănătății (pondere 30%) și costul absolut pe locuitor de îngrijire a sănătatii (pondere 10%). România s-a situat pe locul 33 (13 locuri în fața SUA) cu un scor de eficiență de 44,9, o speranță de viață de 74,5 ani și cheltuieli de 500 de dolari cu sănătatea pe cap de locuitor.

Speranța de viață se poate modifica foarte lent în timp iar cheltuielile cu sănătatea la nivel individual nu mai pot fi crescute semnificativ. Iar asta din două motive: venituri relativ scăzute și plata deja încetățenită a unor șpăgi care completează salariile anemice din sistemul sanitar și sunt deja destul de consistente ( să le spunem ”coplată confidențială”).

De aceea, pentru a crește eficiența sistemului sanitar, singura soluție este majorarea consistentă a finanțării asigurate de stat spre media europeană de șapte procente din PIB sau măcar cele 6% cerute de personalul din sectorul sanitar. Datele pe 2012 și 2013 (vezi tabelul), nu arată deloc încurajator, din această perspectivă.

Practic, medicii rămași în România fac minuni cu banii avuți la dispoziție prin comparație cu cei din SUA, care cheltuie 8.608 dolari pe locuitor, cam dublul tuturor cheltuielilor bugetare la noi. De aceea, am putea măcar să considerăm sănătatea prioritate națională și să îmbunătățim condițiile în care își practică profesia și de care beneficiază bolnavii.

Din cauza retribuirii deficitare, în perioada perioada 2007-2012 sectorul sanitar public a pierdut circa 14.000 de medici și 23.000 de asistenți medicali, care au emigrat în străinătate. Conform studiilor Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea Sanitară” intenția de migrație se ridică la circa 15% din totalul personalului medical iar România pierde anual 3% din acest personal.

Consecințele se văd la nivelul populației:

  • -Mortalitatea infantilă în România este de 9,8 la mie, aproape dublă faţă de media europeană, majoritatea deceselor survenite la copiii sub cinci ani putând fi evitate, potrivit unui studiu al Eurostat.
  • -La nivelul angajaților, în 2012 s-au inregistrat peste 2 milioane de concendii medicale, pentru care statul a platit peste un miliard de lei.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă urmărirea duratei medii de viaţă petrecută, în diferite condiţii:

  • supravieţuirea totală,
  • supravieţuirea fără dizabilităţi și
  • supravieţuirea fără boală cronică.

Acest fapt a dus în cadrul indicatorilor Eurostat la definirea speranţei de viaţă, speranţei de viaţă sănătoasă și speranţei de viață fără boli cronice.

În România, dincolo de mortalitatea infantilă relativ ridicată și morbiditatea consistentă, speranţa de viaţă la 65 ani şi peste atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei (21,3 ani femei şi 17,8 ani bărbaţi) se situa în anul 2010 la valori sub media ţărilor europene din UE. De altfel, unul dintre avantajele intrării în UE din a fost că am fost obligați să urmărim indicatorul speranţă de viaţă sănătoasă, indisponibil înainte 2007.

..

Se poate observa trendul descrescător al raportului între speranța de viață sănătoasă și speranța de viață.

Ultimele date disponibile arată că, în 2010, femeile şi bărbaţii la 65 ani mai puteau trăi fără probleme de sănătate doar în proprții de 29% şi respectiv 42% din durata lor de viaţă la această vârstă. Mai grav, valorile înregistrate la speranța de viață sănătaoasă au început să scadă la ambele sexe în anul 2009 iar diminuarea s-a accentuat în anul 2010.

De subliniat, valorile speranţei de viaţă sănătoasă au fost de numai 3,9 ani pentru femei şi de 2,7 ani pentru bărbaţi, mult sub media UE25 (8,9 pentru femei si 8,6 pentru bărbaţi). Sunt date care ar trebui să dea serios de gândit factorilor de decizie și care impun implementarea unor programe naționale de stopare și inversare a acestei tendințe.

O durată de viață în creștere și o durată de viață sănătoasă în scădere pun probleme nu doar celor direct afectați, dar și celorlalți cetățeni, economiei în amsamblu. Nu atât prin majorarea, altminteri modică, a duratei de încasare a pensiei, cât prin și cheltuielile cu servicii de sănătate, majorate substanțial nu atât de episoade punctuale cât de expandarea duratei afecțiunilor cronice (peste zece ani la femei și șase ani și jumătate la bărbați).

..

Practic, pentru cei care ating vârsta de 65 de ani, pragul de viață ”normală”, fără limitarea activității este de 70 de ani iar cel de viață fără o boală care să îi macine este de 72 de ani. Aceste cifre sunt rezultanta neglijării stării de sănătate în perioada de activitate. Ele nu vor putea să crească decât pe termen lung, iar asta dacă se iau măsuri din timp.

Suprasolicitarea sub mai multe aspecte a forței de muncă și oferirea de servicii medicale destul de slabe în raport cu contribuțiile percepute a început să se vadă la nivelul unor indicatori statistici care măsoară nu doar cantitatea dar și calitatea vieții, cu implicații pe termen lung asupra competitivității economice la nivel național.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2013

6 comentarii

  1. iooo
    15.10.2013, 12:03 am

    solutia o constituie desfiintarea contributiilor de sanatate si plata aceluiasi buget ca pondere din pib din bugetul de stat, eliminarea cass de 11% va reduce munca la negru si la gri iar pierderile la buget vor fi minime, in plus se desfiinteaza casa de sanatate care administreaza contributiile si nu face altceva decat sa incarce nota de plata a sistemului cu o birocratie in plus, un alt domeniu care a scapat de sub control sunt subventiile pentru medicamente care reprezinta peste 33% din bugetul sanatatii.
    Ce efect a avut cresterea subventiilor de la 400 de mil in 2005 la 1,4 mld in 2012? absolut niciunul volumul de medicamente real vandut pe piata exceptand exporturile paralele a crescut sub 15% deci accesul la medicamente nu a crescut in urma mariri substantiale a subventiei, singurul efect a fost inlocuirea medicamentelor ieftine cu cele scumpe de farmacii si distribuitori, daca aveti curiozitatea sa aflati ce companii vand medicamente in ro, o sa vedeti glaxo smith klein, roche, pfizer, etc in top pai astia sunt bmv-urile mercedesurile si audiurile pietei farma in timp ce noi ne permitem dacii, cum e posibil asa ceva? pai simplu din 2,1 mld de euro reali piata farma anul trecut statul a subventionat 2/3 din piata si asa avem falsa impresie ca romanii isi permit medicamente super scumpe cand de fapt noi suntem rupti in f.., salariile in farma sunt de cateva ori si la farmacisiti si reprezentanti medicali decat cele ale medicilor, pai la naiba care meserie e mai importanta? piata libera nu ar fi permis in nici un caz asa ceva, doar interventia statului cu o subventie incredibil de mare a dus la aceasta realitate, o scadere de nici 400 de mil de euro a subventiei farma ar tripla salariile medicilor rezidenti si le-ar dubla pe celelalte.

  2. casandra
    15.10.2013, 10:29 am

    Datele de mai sus, la care adaugam datele despre veniturile banesti disponibile ale populatiei (mai putin de 25% din PIB!), ne conduc la o concluzie ferma: Romania nu este in situatia de a admite un sistem de sanatate privatizat, fie si partial.
    Singura solutie rationala este proiectarea unui sistem similar celui din UK, servicii de sanatate finantate de la bugetul de stat, din impozite, pentru toti cetatenii. Redesenarea sistemului fiscal si reintroducerea progresivitatii. Renuntarea la contributiile de sanatate. Legiferarea unui sistem de asigurari private de sanatate doar pentru conditii hoteliere superioare in spitale, pentru anumite investigatii foarte scumpe şi pentru anumite operatii de confort estetic.
    Discutii despre sistem privat de sanatate vom mai avea atunci cand salariul minim va fi similar celui din Olanda.
    Acum, orice discutie in acest sens nu este doar inutila, ci chiar idioata.

  3. sorin
    15.10.2013, 11:59 am

    Gresit! Problema este ca in sanatate se invart sume uriase, insa cei care le platesc nu beneficiaza de nimic pentru ca totul se FURA! Asta este marea problema, iar atunci cand ajunge la spital, un asigurat care plateste in decursul anilor sume importante este nevoit sa dea sfanta spaga la medic, mai mare rusinea!

    • vasile
      17.10.2013, 10:59 am

      Draga Sorin
      SHPAGA se da la controlor CFR shi RATB, la politzist, la paznic, etc. La spital se da eventual un ONORARIU… incearca sa utilizezi termenii corectzi din limba romana… cat despre FURT, ai perfecta dreptate, cotizatziile de asigurari de sanatate SE FURA, dar nu de catre medici care sunt shi ei furatzi la randul lor….

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult