fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Companiile exportatoare: între mediul ostil intern și amatorismul promovării externe

de Redacţia 20.5.2015

conf1Companiile românești exportatoare sau cu potențial de export se află prinse între probleme interne – specifice mediului de afaceri local – impredictibil, haotic și chiar ostil când vine vorba de relația cu instituțiile statului – și lipsa unui mecanism serios de promovare în străinătate a companiilor românești.

O radiografie compusă din ”povești” ale oamenilor de afaceri și experți pe domenii care vizează exportul , alături de care ministerul Economiei și-a prezentat planul său de viitor în această chestiune – totul încheiat cu o fotografie sumbră a momentului făcută de consilierul prezidențial Lazăr Comănescu pe baza experienței sale de ambasador în Germania : asta a fost conferința ”Capital autohton: România producătoare – România exportatoare”, organizată în parteneriat cu Camerea de Comerț și industrie a României de publicația cursdeguvernare.ro.

Mai jos, un sumar al prezentărilor făcute de speakeri : Lazăr Comănescu, consilier prezidențial, Florin Vodiță, secretar de stat în ministerul Economiei, Anca Dogaru, BRD, Gabriel Biriș – și oamenii de afaceri Mircea Turdean, Farmec/Gerovital, Dorel Morar , Transilvania Production, Cornel Nergeț, Astra Vagoane Călători.

Conferința a fost deschisă de Mihai Daraban – președintele camerei de Comerț și industrie a României. Dezbaterile au fost moderate de Prof.dr. Mircea Coșea.

Concluzia: companiile românești cu capital autohton se descurcă cum pot – uneori la noroc – când e vorba de export, pe piețe pretențioase și aflate în evoluție, și luptând cu o concurență bine organizată: și economic, și instituțional.

În zilele următoare, cursdeguvernare.ro va publica, în pagina de conferință, prezentările – documente și în format video – ale vorbitorilor.

Oamenii de afaceri :

Mircea Turdean – Farmec/Gerovital : Nu putem participa la târguri externe din cauza unui formular: lucrăm în compensare și avem datorii mai mici decât trebuie să încasăm de la stat. Dar se cheamă că avem datorii

mircea turdeanPrezentarea lui Mircea Turdean, de la Farmec Cluj nu a fost lipsită de controverse între participanții la dezbateri: compania lucrează cu statul în compensare, și are de încasat mai mulți bani decât datorează. Nu poate însă participa la târguri externe pentru că legea n-a prevăzut în cazul său și al altora o atare situație :

“Într-adevăr, în certificatul fiscal scrie că suntem datori la stat dar, în același certificat se arată că și bugetul de stat trebuie să ne returneze o acciză, mai mare ca valoare decât datoria noastră și că urmează să se facă compensare, ceea ce înseamnă că, în realitate, statul este dator la noi, nu noi la ANAF. “

Reprezentantul Ministerului Economiei, secretarul de stat Dr. Florin Vodiță a replicat că dacă legea spune că firmele cu datorii la stat nu sunt susținute de minister să participe la târguri și expoziție, atunci nu se pot face exceptii, dacă în certificatul fiscal este menționată o datorie către stat.

Răspunsul oficialului din Ministerul Economiei a atras o poziție promptă din partea avocatului Gabriel Biriș care a întrebat de ce nu se ține cont de compensare având în vedere că afirmația că Farmec este datoare bugetului de stat este infirmată în același document oficial, în care se recunoaște că firma clujeană are de încasat bani de la stat.

Despre accesul și succesul pe piețele externe, Turdean spune că cel mai important lucru este să le cunoști specificitatea: ”Suntem foarte bine reprezentați în Europa de Est, în Orientul Mijlociu sau Japonia. Cheia succesului este adaptarea la specificul țărilor respective.

De exemplu, în lumea arabă femeile caută produse cosmetice pentru albirea tenului, iar în Japonia se vând foarte bine cremele grase pentru că foarte multe femei au tenul uscat.”

Dorel Morar – Transilvania Production: Pe materia primă e un fel de monopol mascat

Industria mobilei este cea mai performantă la export din companiile cu capital autohton. Transilvania Production exportă aproape tot ce produce.

Asta nu înseamnă că nu are – mari – probleme, pe care Dorel Morar le înșiră:

-acces greu la materii prime de calitate și prețuri prohibitive. Firmele mari din domeniul producției de cherestea au relații speciale cu Romsilva, care le creează o situație de monopol mascat. Consecința directă este creșterea continuă a prețurilor.

-fiscalizarea exagerată, în special cu forța de muncă unde statul mai ia de la angajator peste 50% din suma acordată salariatului.

Industria de mobilă din România în care lucrează 69.000 de salariați are nevoie de 2,2 milioane mc de lemn anual, pe care le obține cu greu.

Potrivit Codului Silvic, o companie sau o asociație de firme are dreptul să prelucreze maxim 30% din producția națională de lemn, ceea ce înseamnă 6 milioane mc/an.

Cornel Negruț, Astra Vagoane Călători Arad : Statul se ferește de industria autohtonă

Piața de material rulant e slabă în România, pentru că autoritățile nu investesc în infrastructură și în transporturi. Directorul de marketing și strategie al Astra Vagoane spune că autoritățile se feresc, în puținele investiții pe care le fac, de producția autohtonă și oferă două exemple: licitația pentru Metroul bucureștean și tramvaiele achiziționate la Cluj, unde autoritățile au preferat un contract pe vagoane second-hand.

”Brandul Astra Vagoane se bucură de notorietate în străinătate. Exporturile se îndreaptă către spațiul UE dar și în afara Europei. Faptul că nu vindem pe piața internă trezește uneori suspiciuni în rândul partenerilor externi. Peste tot suntem întrebați cât vindem în țara noastră. Ce putem să le spunem ? Autoritățile preferă să cumpere de la parteneri externi, deși noi oferim și calitate și prețuri competitive.”

Speakerii :

Florin Vodiță, secretar de stat în Ministerul Economiei: Consilierii economici ai României din străinătate sunt slab pregătiți

florin voditaSecretarul de stat Florin Vodiță a prezentat mecanismul prin care companiile românești pot fi promovate la târgurile și expozițiile din străinătate: condiții, probleme, sprijin instituțional.

Dincolo de acest mecanism tehnic, care ocolește companii pe considerentul că au datorii la stat chiar în cazul că acestea nu au – cu exemplul precedent al companiei Farmec – Florin Vodiță a trecut în revistă problemele principale care apar în promovarea externă a economiei: schimbarea abordării în ambasade și consulate și concentrarea reprezentanțelor oficiale românești pe chestiuni economice :

-,Până în anii 2000 ne-am chinuit să ne dovedim apartenența la Europa, după aderarea la NATO și UE prioritățile s-au schimbat. Acum se urmărește promovarea relațiilor economice.

-, Din păcate nu toți consilierii economici ai României în străinătate s-au adaptat la noile cerințe.

-, La începutul anilor 90 ne-am dorit investiții străine cu orice preț, însă după aderare am înțeles importanța capitalului autohton pentru că nu are tendința de a părăsi țara uneori peste noapte, așa cum s-a întâmplat cu o serie de investiții străine.

-, Vrem să aflăm părerea mediului privat referitoare la impactul și consecințele adoptării tratatului TTIP cu SUA.

Lazăr Comănescu – consilier prezidențial – și lista sa: cauzele eșecurilor în promovarea exporturilor românești

Lazar-ComanescuÎn calitate de fost ambasador la Berlin (timp de 6 ani) , Lazăr Comănescu a prezentat experiențele sale de interfață de comunicare între cele două medii de afaceri, cunoscut fiind că Germania e unul din principalii parteneri de afaceri ai României. O întreagă listă de neglijențe, lipsă de reacție și de profesionalism, structuri învechite și proiecte concrete ratate sau întârziate – în aparatul prin care România ar trebui să-și promoveze exporturile.

Fiecare din acuzațiile ambalate sub un formularea diplomată de ”mai e mult, mult de tot, de lucrat” ar putea fi o temă de strategie pentru miniștrii care au legătură cu mediul economic.

Din speach-ul lui Lazăr Comănescu :

  • – , Trebuie lucrat pentru promovarea intereselor noastre economice. De exemplu, Polonia are în Germania 14 consilieri economici, Ungaria are 12, în timp ce noi avem 3. Este nevoie, în funcție de specificul pieței, de oameni specializați în agricultură, în inovare și dezvoltare, după caz.
  • -, în privința gestionării participărilor românești la târguri și expoziții, am asistat la prea multe cazuri în care totul a lăsat impresia că se face pe picior: ba că nu sunt fonduri, ba că e nevoie de nu știu câte aprobări
  • -, una din probelmele comerțului nostru exterior este și aceea că așa numitul departament de comerț exterior, sau cum s-o fi chemat el, s-a tot mutat așa, ca fata nimănui, de la un minister la altul – iar asta înseamnă că nu există continuitate, predictibilitate, responsabilitate. Trebuie regândit
  • -, selecția – de fapt, e impropriu spus selectia – privind cine să participe la o expoziție sau târg. Sunt situații care mi-ei mi-au dat o stare de râsu-plânsu
  • -, Sistemul cameral românesc necesită o regândire a modului de organizare și funcționare. Trebuie dinamizat trebuie umplut de substanță.E absolută nevoie de așa ceva. Unul din factorii cei mai activi de promovare a intereselor Germaniei pe piețele externe e sistemul cameral.
  • În Germania sistemul cameral este mult mai eficient și ar trebui preluate lucrurile bune. Sigur, legislația acolo obligă înscrierea companiilor. Am întrebat reprezentanți ai IMM-urilor germane dacă le convine: Da – mi-au spus, le convine asta pentru că au dividende pe termen lung din această organizare, de chestiunile de anvergură, de dezvoltări sectoriale se ocupă camere de comerț.
  • -, . Un exemplu: Germania a renunțat la energia nucleară și a decis să construiască așa numitele autostrăzi energetice. Am vorbit în Germania și am arătat că în România există companii cu experiență în construcția de rețele de înaltă tensiune. Mi-au zis: “Veniți cu oferte”. Am transmis asta în țară, dar de patru ani nu a apărut nicio ofertă.

Anca Dogaru – BRD: Instrumente și servicii bancare pentru exportatori. Factoringul

Anca Dogaru - BRDAnca Dogaru, director adjunct global tranzaction banking al BRD, a prezentat audienței, în manieră punctuală, avantajele factoringului pentru companiile care exportă. Prezentarea sa va putea fi descărcată în zilele următoare, integral, de pe pagina de conferință.

-,Mediul bancar caută soluții pentru a facilita relațiile comerciale externe. Un produs de actualitate este factoringul fără regres, care este o cesiune de creanțe pe care compania română o face în favoarea băncii.

-,Factoringul asigură lichiditatea fără impact asupra gradului de îndatorare, ceea ce înseamnă că asigură acces la credite. În plus, acoperă riscul de neplată a partenerilor externi.

-,Banca se ocupă de verificarea noilor parteneri externi în ce privește bonitarea, riscul de neplată etc.

-,Piața de factoring a crescut cu 3,1 % la nivel mondial, în timp ce în țara noastră a stagnat în 2014.

Gabriel Biriș: TVA la export – o problemă pentru exportatori

gabriel_birisMarea problemă a exportatorilor din punct de vedere fiscal este TVA-ul. Mecanismele pe care le-a prezentat Gabriel Biriș sunt nu doar teme de reflecție pentru legiuitorii din statele UE, ci și avertisemente pentru companii și, mai ales, soluții pentru a evita capcanele interne și externe de deducere sau rambursare a TVA. Prezentarea lui Gariel Biriș va putea fi descărcată, integral, pe pagina de conferință.

-,Dispariția vămilor din interiorul spațiului comunitar a creat probleme în funcționarea sistemului de funcționare a TVA în Europa, din cauza fraudelor.

-,O speță aparte este cea în care vânzătorul autohton este scutit de TVA, cu drept de deducere, doar dacă poate dovedi că marfa a părăsit teritoriul României. Dacă nu poate dovedi părăsirea teritoriului, agentul economic trebuie să colecteze TVA, ceea ce îl poate duce în faliment, pentru că un procent de 24%, cât este TVA, este greu de compensat din profit.

-,O altă temă de interes pentru companiile care produc și exportă este crearea unor structuri inteligente. Pentru a feri afacerea de riscuri, se creează un holding care conține companii care dețin drepturile de autor, alta care deține fabrica și închiriază de la prima drepturile de autor, produce și exportă.

-,Avantajul afacerii structurate este neimpozitarea dividentelor/câștigurilor de capital.

Mihai Daraban – președintele CCIR: Există potențial de creștere pe piețele din afara Europei

mihai darabanConferința a fost deschisă de Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și industrie a României. Cifrele prezentate de acesta au configurat situația companiilor cu capital autohton care sunt angrenate în activități de export – și au fost un fel de statistică tristă și concluzivă: trebuie căutate soluții acolo unde încă nu a pus nimeni problema soluțiilor.

  • -, ai numai 818 firme cu capital integral autohton cu cifre de afaceri intre 10 si 20 de milioane de euro
  • -, ai numai 389 de firme cu captla autohton cu cifre de afaceri între 20 si 50 de milioane de euro
  • -, ai numai 76 de firme cu capital autohton cu cifre de afaceri între 50 și 100 de milioane de euro
  • -, 40% din exportul României este deținut de 50 de firme
  • -, pe 17% din exporturile României se bat peste 21.000 de firme.
  • -, Pentru a mări volumul exporturilor încercăm să ducem firmele de profil pe piețele din afara Europei pentru că acolo merg în prezent doar 15% din totalul mărfurilor românești. Aici trebuie lucrat pentru că perspectivele de creștere pe piețele europene sunt limitate, dar putem crește înafară.
  • -,Mediul de afaceri trebuie să propună inițiative pe care să le susținem în fața factorului politic.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2015

Un raspuns

  1. Valentin
    21.5.2015, 7:03 am

    FELICITARI pentru articol!
    100% adevarat, fara nici o abatere.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult

Europa

Elveția pregătește obligativitatea companiilor de-a fabrica produse medicale

Iulian Soare

Guvernul elveţian şi-a sporit vineri prerogativele pentru a putea obliga companiile să-şi crească producţia de materiale medicale esenţiale în combaterea pandemiei de coronavirus, precum medicamente… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, sâmbătă, 4 aprilie: 430 cazuri noi, 141 decese și 329 persoane vindecate

Vladimir Ionescu

Un număr de 430 de pacienți au fost confirmați ca infectați cu noul coronavirus, în ultimele 24 de ore, după ce numărul de testări a… Mai mult