Scăderea economică provocată de coronavirus este de așteptat să fie mai mare decât cea provocată de criza financiară din 2009, arată un document de lucru al Comisiei Europene consultat de Euractiv.
Comisia nu se așteaptă ca lucrurile să se schimbe în bine în viitorul apropiat, scenariul unei reveniri rapide fiind exclus. ”Evoluțiile recente indică faptul că această criză devine una severă în ceea ce privește cererea la nivel mondial. Acum că producția din China începe să repornească, problema este că indicatorii internaționali ai activităților economice nu revin la nivelurile anterioare ”, se arată în document.
Pe măsură ce criza continuă, este de așteptat ca daunele să se transmită din economia reală către sectorul financiar.
În ciuda acestor probleme, guvernele vor trebui să adopte măsuri suplimentare în următoarea perioadă. Între acestea, Comisia afirmă că naționalizarea companiilor vitale în economie ”ar putea fi necesară”, cel puțin temporar, la fel și pomparea de capital în anumite companii și sectoare economice.
Măsurile luate pentru a bloca răspândirea virusul au blocat economia în majoritatea statelor membre ale UE. Fabricile s-au închis temporar și cererea în sectoare precum retail și turism s-a prăbușit după ce guvernele au impus restricții de circulație.
Comisia Europeană nu a reușit să estimeze deocamdată cât de mult se va contracta economia UE din cauza faptului că vârful pandemiei pare să nu fi fost atins. Un document intern, datat 30 martie, estimează însă că actuala criză va provoca scădere economică mai mare decât cea de acum 10 ani. În 2009, PIB-ul UE a scăzut cu 4,3%.
Impactul total va depinde de durata pe care se aplică restricțiile impuse populației, avertizează experți ai Comisiei.
În raportul intern, executivul UE a remarcat că principalul impact economic a trecut de la efecte indirecte – perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare din perioada în care criza a fost concentrată în China – la efecte directe: suspendarea activităților economice neesențiale în țările din întreaga lume, mai ales în Europa.
Efectele pe partea de cerere, atât în UE, cât și pe piețele externe, produc un impact treptat, în creștere, primele afectate fiind serviciile de transport, turism și ospitalitate și catering.
Cu toate acestea, executivul european anunță că va furniza lichiditate pentru salvarea companiilor supraîncărcate cu credite neperformante.
Până în prezent, statele membre au aprobat un pachet de stimulente financiare destinat membrilor Zonei euro în valoare totală de 2% din PIB-ul acesteia, în jur de 240 miliarde euro. Banca Centrală Europeană a avertizat că măsura este insuficientă, estimând dimensiunea corectă la 4% din PIB-ul Zonei euro.
Statele membre pregătesc un pachet de recuperare economică, în care ar putea intra activarea Mecanismului de Stabilitate European. Eurogrup se va reuni pe data de 7 aprilie și va anunța ulterior o decizie.
