fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Un tablou: bolile infecțioase care omoară anual mii de români

3.659 români au murit din cauza bolilor infecțioase și parazitare în 2018 – anul pentru care există statistici complete. Unele din aceste afecțiuni au fost… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

Comisia Europeană obligă România să accepte 1705 de migranţi aflaţi acum în Grecia şi Italia. Pentru fiecare primeşte 6000 de euro

de Anne-Marie Blajan 27.5.2015

migrantiComisia Europeană cere României să primească – potrivit cotelor stabilite prin agenda privind migraţia – 1705 migranţi, solicitanţi de azil, aflaţi acum în Italia şi Grecia. Bruxelles-ul a prezentat miercuri primele măsuri concrete privind migraţia.

Potrivit comunicatului de presă al Comisiei, 1023 de migranţi vor fi relocaţi din Italia şi 682 din Grecia. Aceştia vor proveni din Siria şi Eritreea, iar relocarea lor va avea loc în următorii doi ani. Pentru fiecare migrant statul român va primi 6000 de euro.

În total, în decursul acestor 2 ani, din Grecia şi Italia trebuie relocaţi în celelalte state membre ale UE 40.000 de solicitanţi de azil.

Pe de altă parte, alţi 20.000 trebuie relocaţi din afara UE, tot în decurs de doi ani, iar în acest sens cota României este de 657. Ei se vor adăuga celor peste 1700 stabiliţi de Comisia Europeană.

Marea Britanie şi Irlanda au posibilitatea de a participa doar voluntar la acest program, în timp ce Danemarca este scutită de primirea de imigranţi.

Prin comparaţie, Bulgaria va trebui să primească 1047 de refugiaţi, în timp ce Ungaria – care se opune acestui sistem de cote – ar trebui să accepte 827 de migranţi din Italia şi Grecia.

Cheia de distribuire va fi pe baza unor criterii obiective, cuatificabile şi verificabile care vor reflecta capacitatea statelor membre de a absorbi şi integra refugiaţi. Cheia de relocare se va baza pe următoarele elemente:

  1. Mărimea populaţiei (40%) care reflectă capacitatea de a absorbi un anumit număr de refugiaţi
  2. PIB-ul total (40%) – reflectă situaţia economică a ţării şi indică posibilitatea economiei de a absorbi şi integra refugiaţi
  3. Media solicitărilor de azil spontane şi numărul refugiaţilor relocaţi din afara UE pe un milion de locuitori, în perioada 2010-2014 (10%), care reflectă efoturile statului membu în trecutul recent
  4. Rata şomajului (10%) – ca un indicator al capacităţii de a integra refugiaţi

Comisia arată că numărul de refugiaţi care trebuie relocaţi intra-UE nu a fost încă stabilit, dar calculele arată că România va lua un procent de 3.75% din ei, potrivit CE, pe baza criteriilor enunţate mai sus.

Schema de relocarea extra-UE, adică transferul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională din ţări terţe în state membre ale UE, va primi un buget suplimentar pentru 2015 şi 2016, de 50 de milioane de euro.

Regiunile prioritare pentru relocarea extra-UE sunt nordul Africii, Orientul Mijlociu şi cordul Africii, cu accent asupra ţărilor în care programele pentru dezvoltare regională şi protecţie sunt implementate.

Comisia încearcă să prevină riscul relocării spontane, adică plecarea persoanelor relocate într-un anumit stat membru în altul. Prin urmare, înainte ca această relocare în UE să aibă loc, va exista condiţia ca persoanele să rămână în respectiva ţară UE timp de 5 ani. Le va fi imposibil să obţină statut legal şi acces la drepturi sociale într-un alt stat membru şi ar putea fi chiar îndepărtate de pe teritoriul statului UE în care ar fi indentificate.

România şi migraţia

În România, potrivit datelor Eurostat, în 2014 au primit azil 460 de sirieni, iar în topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi la noi în ţară se mai situează irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.

Protecţia acordată de statele UE se înscrie în 3 categorii: statut de refugiat, statut conferit prin protectie subsidiară (nu se califică la statutul de refugiat, dar există motive temeinice de a crede că persoana in cauză, dacă ar fi trimisă înapoi în ţara sau locul de unde a venit ar fi supus unor riscuri reale)şi autorizaţie de şedere din motive umanitare. Primele două, sunt legiferate la nivel european, în timp ce autorizaţia de şedere din motive umanitare este decisă de fiecare stat membru.

România a acordat protecţie pentru 775 de cetăţeni din ţări terţe în 2014. Dintre aceştia, 375 au primit statutul de refugiat, iar 400 au primit statut conferit de protecţie subsidiară. 40 de cetăţeni au fost acceptaţi în România din tabere de refugiaţi (resetteled refugees).

Potrivit datelor Eurostat, care au fost folosite pentru a indentifica rata de distribuţie, România se situează la următorii parametri privind migraţia:

Aplicaţii pentru cereri de azil – România a primit în 2012 – 2510 cereri, în 2013 – 1495 de cereri şi în 2014 – 1545 de cereri.

În privinţa persoanelor relocate din afara UE – în 2008, 2009, 2011, 2012 şi 2013 România nu a primit refugiaţi. A primit, în schimb, 40 de persoane în 2010 şi tot 40 de persoane în 2014.

Drept de muncă, adică acea carte albastră, a acordat 46 în 2012 şi 71 în 2013.

În ceea ce priveşte permisele de rezidenţă acordate de România, situaţia este următoarea:

  • 2008 – 19.354
  • 2009 – 15.380
  • 2010 – 10.218
  • 2011 – 9740
  • 2012 – 10.125
  • 2013 – 11.160
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Rating suveran România: Sezonul de primăvară începe cu evaluarea Moody’s, în 24 aprilie. Urmează Fitch și S&P

Adrian N Ionescu

România va trece în această primăvară prin trei încercări privind evaluarea sănătății sale financiare, trei agenții de rating urmând să-și publice evaluările în următoarele trei… Mai mult

Stiri

4 curse charter cu muncitori sezonieri pentru Germania au fost anulate. Motivul oficial: lipsește un aviz

Razvan Diaconu

Două zboruri charter cu muncitori sezonieri cu destinaţia Germania urmeau să decoleze vineri de pe Aeroportul din Iaşi. Acestea au fost anulate, potrivit directorului Aeroportului… Mai mult

Stiri

Managerul Spitalului județean Neamț a fost demis

Vladimir Ionescu

Managerul interimar al Spitalului Județean din Piatra Neamț, Florin Apostoae, a fost demis de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru (foto), care merge vineri în control în… Mai mult

Europa

Eurogrup decide un pachet de ajutor economic de 540 miliarde euro, dar fără ”coronabonduri”

Iulian Soare

Eurogrup – miniștrii de finanțe ai Zonei euro – au reușit să ajungă joi seara la un relativ acord asupra problemei datoriilor comune, dând publicității… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Scăderea economiei va fi de 1 – 3%

Adrian N Ionescu

Premierul României, Ludovic Orban, se aşteaptă la o scădere a economiei de 1 – 3% în acest an, „pe datele actuale”, potrivit unei declaraţii făcute,… Mai mult

Stiri

Dincolo de poprirea datoriilor fiscale, există forme ale executării silite care se pot aplica în continuare

AVOCATNET

Deși Guvernul a stabilit în mod expres că popririle fiscale pentru datorii la stat sunt suspendate cât ține starea de urgență, dar și 30 de… Mai mult

Stiri

Firmele îşi vor putea achita online taxele către bugetul de stat pe ghiseul.ro

Adrian N Ionescu

Sistemul Naţional Electronic de Plată  (SNEP), operabil de pe ghiseul.ro, va  fi  extins pentru a se introduce posibilitatea de plată a obligaţiilor datorate bugetului general… Mai mult