Comisia Europeană cere României să primească – potrivit cotelor stabilite prin agenda privind migraţia – 1705 migranţi, solicitanţi de azil, aflaţi acum în Italia şi Grecia. Bruxelles-ul a prezentat miercuri primele măsuri concrete privind migraţia.
Potrivit comunicatului de presă al Comisiei, 1023 de migranţi vor fi relocaţi din Italia şi 682 din Grecia. Aceştia vor proveni din Siria şi Eritreea, iar relocarea lor va avea loc în următorii doi ani. Pentru fiecare migrant statul român va primi 6000 de euro.
În total, în decursul acestor 2 ani, din Grecia şi Italia trebuie relocaţi în celelalte state membre ale UE 40.000 de solicitanţi de azil.
Pe de altă parte, alţi 20.000 trebuie relocaţi din afara UE, tot în decurs de doi ani, iar în acest sens cota României este de 657. Ei se vor adăuga celor peste 1700 stabiliţi de Comisia Europeană.
Marea Britanie şi Irlanda au posibilitatea de a participa doar voluntar la acest program, în timp ce Danemarca este scutită de primirea de imigranţi.
Prin comparaţie, Bulgaria va trebui să primească 1047 de refugiaţi, în timp ce Ungaria – care se opune acestui sistem de cote – ar trebui să accepte 827 de migranţi din Italia şi Grecia.
Cheia de distribuire va fi pe baza unor criterii obiective, cuatificabile şi verificabile care vor reflecta capacitatea statelor membre de a absorbi şi integra refugiaţi. Cheia de relocare se va baza pe următoarele elemente:
- Mărimea populaţiei (40%) care reflectă capacitatea de a absorbi un anumit număr de refugiaţi
- PIB-ul total (40%) – reflectă situaţia economică a ţării şi indică posibilitatea economiei de a absorbi şi integra refugiaţi
- Media solicitărilor de azil spontane şi numărul refugiaţilor relocaţi din afara UE pe un milion de locuitori, în perioada 2010-2014 (10%), care reflectă efoturile statului membu în trecutul recent
- Rata şomajului (10%) – ca un indicator al capacităţii de a integra refugiaţi
Comisia arată că numărul de refugiaţi care trebuie relocaţi intra-UE nu a fost încă stabilit, dar calculele arată că România va lua un procent de 3.75% din ei, potrivit CE, pe baza criteriilor enunţate mai sus.
Schema de relocarea extra-UE, adică transferul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională din ţări terţe în state membre ale UE, va primi un buget suplimentar pentru 2015 şi 2016, de 50 de milioane de euro.
Regiunile prioritare pentru relocarea extra-UE sunt nordul Africii, Orientul Mijlociu şi cordul Africii, cu accent asupra ţărilor în care programele pentru dezvoltare regională şi protecţie sunt implementate.
Comisia încearcă să prevină riscul relocării spontane, adică plecarea persoanelor relocate într-un anumit stat membru în altul. Prin urmare, înainte ca această relocare în UE să aibă loc, va exista condiţia ca persoanele să rămână în respectiva ţară UE timp de 5 ani. Le va fi imposibil să obţină statut legal şi acces la drepturi sociale într-un alt stat membru şi ar putea fi chiar îndepărtate de pe teritoriul statului UE în care ar fi indentificate.
România şi migraţia
În România, potrivit datelor Eurostat, în 2014 au primit azil 460 de sirieni, iar în topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi la noi în ţară se mai situează irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.
Protecţia acordată de statele UE se înscrie în 3 categorii: statut de refugiat, statut conferit prin protectie subsidiară (nu se califică la statutul de refugiat, dar există motive temeinice de a crede că persoana in cauză, dacă ar fi trimisă înapoi în ţara sau locul de unde a venit ar fi supus unor riscuri reale)şi autorizaţie de şedere din motive umanitare. Primele două, sunt legiferate la nivel european, în timp ce autorizaţia de şedere din motive umanitare este decisă de fiecare stat membru.
România a acordat protecţie pentru 775 de cetăţeni din ţări terţe în 2014. Dintre aceştia, 375 au primit statutul de refugiat, iar 400 au primit statut conferit de protecţie subsidiară. 40 de cetăţeni au fost acceptaţi în România din tabere de refugiaţi (resetteled refugees).
Potrivit datelor Eurostat, care au fost folosite pentru a indentifica rata de distribuţie, România se situează la următorii parametri privind migraţia:
Aplicaţii pentru cereri de azil – România a primit în 2012 – 2510 cereri, în 2013 – 1495 de cereri şi în 2014 – 1545 de cereri.
În privinţa persoanelor relocate din afara UE – în 2008, 2009, 2011, 2012 şi 2013 România nu a primit refugiaţi. A primit, în schimb, 40 de persoane în 2010 şi tot 40 de persoane în 2014.
Drept de muncă, adică acea carte albastră, a acordat 46 în 2012 şi 71 în 2013.
În ceea ce priveşte permisele de rezidenţă acordate de România, situaţia este următoarea:
- 2008 – 19.354
- 2009 – 15.380
- 2010 – 10.218
- 2011 – 9740
- 2012 – 10.125
- 2013 – 11.160
Urmărește-ne pe Google News
