vineri

3 mai, 2024

3 februarie, 2020

Comisia Europeană a adoptat luni două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care afectează albinele. Ministerul Agriculturii din România (MADR) a anunțat în urmă cu două săptămâni că autorizează substanțele respective pentru campania de primăvară 2020.

MADR a luat decizia în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, potrivit Agerpres.

România a fost al doilea cel mai mare producător de miere de albine din Uniunea Europeană, cu 30.875 de tone în 2018, în creştere cu 71% faţă de 2014, potrivit datelor oficiale.


Exporturile de citrca 40 de milioane de euro se îndreaptă spre Germania, Italia, Japonia, Franța, Spania, Danemarca, Polonia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Belgia, Ungaria, Cehia, Kuweit, Olanda și China.

UE a limitat utilizarea substanţelor de tip neonicotinoide după ce s-a constatat că afectează albinele, dar Executivul comunitar subliniază că România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

„Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, citată de Agerpres.

De asemenea, Comisia Europeană a pus la punct luni o bază de date care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de statele membre.


Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

MADR precizează însă că nu va acorda autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, deoarece floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere.

„Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană”, precizează MADR într-un comunicat.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb, şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

MADR spune că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol „Tanymecus dilaticollis” şi „Agriotes spp.”, care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.

De asemenea, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor „Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, „Tanymecus dilaticollis” şi „Agriotes spp.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: