sâmbătă

24 februarie, 2024

5 aprilie, 2023

Comisia Europeană a solicitat autorităților române noi clarificări privind reforma pensiilor speciale și, în primul rând, așteaptă prezentarea impactului legii, conform detaliilor oferite CursdeGuvernare de surse implicate în dialogul dintre cele două părți.

Corespondența și evaluările periodice vor continua, întrucât nu există, practic, un termen limită pentru îndeplinirea jalonului, cât timp PNRR funcționează.

Mecanismul prevede că jaloane specifice trebuie să fie îndeplinite în momentul depunerii unei cereri de plată. În cazul de față – reforma pensiilor – este vorba despre un jalon ce trebuie atins la a treia cerere de plată. În acest moment, Comisia analizează a doua cerere de plată, cu precizarea că încă nu sunt bifate la Bruxelles condițiile de acceptare a acestei a doua cereri.


Neîndeplinirea obligațiilor asumate pe reforma pensiilor speciale poate atrage pierderea a 3,2 miliarde de euro, adică a celei de-a treia tranșe, în integralitate.

Principalele informații așteptate de Comisia Europeană pe marginea reformei pensiilor speciale:

  • Impactul pe care-l va avea legea (cu estimarea cheltuielilor), pe categorii de pensii
  • Separat, impactul eliminării celor cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor militare (noutate introdusă de senatori în proiectul de lege ce a trecut prin camera superioară la sfârșitul lunii martie).
  • Detalii despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale și riscul ca această măsură să fie respinsă la CCR.
  • Dacă legea pensiilor speciale se aplică și primarilor și parlamentarilor, pentru că aceste categorii nu figurează în legea reformei (indemnizațiile primarilor, viceprimarilor și președinților și vicepreședinților de consilii județene sunt adoptate, însă plata lor a fost prorogată; indemnizațiile parlamentarilor au fost eliminate, dar CCR a declarat neconstituțională legea).

Observațiile Comisiei după analiza precedentă a legii

Într-o scrisoare trimisă în martie guvernanților de la București, Comisia Europeană a criticat proiectul de lege aflat în procedură legislativă. Acesta are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile și nu rezolvă principiul echității, spune Comisia, care le-a recomandat autorităților să nu avanseze cu adoptarea în Parlament până nu se operează corecțiile necesare unei reforme reale.

În primul rând, Comisia atrage atenția că plafonul de 9,4% din PIB și întreaga idee de reformă a pensiilor speciale se referă și la pensiile militare.

Recomandările referitoare la pensiile militare:

  • Calculul să fie bazat pe veniturile din întreaga carieră.
  • Rata de înlocuire a salariului cu pensia să fie 45%, față de 65%, cât este în prezent.
  • Integrarea pensiilor militare în sistemul general contributiv și din perspectiva creșterii lor (să crească la fel ca pensiile contributive).

Recomandările privind pensiile magistraților:

  • Creșterea vechimii în muncă.
  • O rată mai mică de înlocuire a salariului cu pensia (acum este de 100% sau mai mare)
  • Alinierea creșterii pensiilor la sistemul contributiv (în prezent, pensiile speciale ale magistraților cresc odată cu salariile magistraților aflați în funcție).

Proiectul în dezbatere conservă toate pensiile speciale

Proiectul actual – deja aprobat în Senat – păstrează absolut toate tipurile de pensii speciale, inclusiv pe cele neintrate încă în plată, și scade ușor valoarea totală a cheltuielilor prin introducerea a două principii:

  • nicio pensie nu trebuie să depășească salariul încasat de o persoană în activitate pe aceeași funcție și cu aceleași atribuții
  • nimeni nu poate beneficia de mai multe pensii speciale

Concret, în cazul premierului Nicolae Ciucă corecțiile operate prin această reglementare denumită exagerat reformă însemnă o reducere cu 550 de lei a pensiei militare, conform calculelor USR, ca urmare a impozitării prevăzute de noua lege.

Guvernul a trimis proiectul de lege fără o evaluare a impactului acestei legi, adică fără o prezentare a sumei ce va fi economisită prin legea votată miercuri, din cele peste 12 miliarde de lei cât au costat anul trecut pensiile speciale.

(Citește și: „Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”„)

94% din pensionarii obișnuiți (pe bază de contributivitate) au sub pensia ”de subzistență” a specialilor

Conform senatorului Virgil Guran (foto), o pensie de 4.000 de lei lunar, cât este pensia medie a celor din structurile militarizate, este una de subzistență.

Potrivit datelor oficiale, aproape 94% din pensionarii obișnuiti, care încasează pensii calculate pe baza contributitivității, au pensii sub 4000 de lei, ceea ce înseamnă că au sub pensia de subzistență:

(Citește și: „”Specialii” produc criză în instanțe: numărul cererilor de pensionare din ultimele 3 luni – jumătate din numărul celor din ultimii 3 ani„)

În ianuarie 2023, existau în România 4,781 milioane de pensionari (asigurări de stat și agricultori), dintre care doar 0,296 milioane (adică 6,20% din total) aveau pensii de peste 4.000 de lei.

În același timp:

  • peste un milion de persoane aveau pensii de cel mult 1.000 de lei
  • 1,603 milioane de persoane încasau pensii între 1.001 și 2.000 de lei
  • pensia medie brută a depășit în ianuarie, pentru prima dată, plafonul de 2.000 de lei (a fost de 2.003 lei)
  • 1,9 milioane de persoane au încasat peste 2.000, adică pensia medie

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce ar trebui să-i învețe Vasile Dîncu pe cei de la SRI. Și o fabulă reală”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cât timp vor exista legi speciale pentru anumiți pensionari voi continua să afirm că acest fapt este o aberație pentru o societate democratică și o nerușinare pentru conducătorii care apără și mențin această aberație. Nu pot admite un arbitrariu total în stabilirea sumei de bani pe care ți-o dă societatea, statul în perioada care urmează vieții profesionale active. Ce minte normală poate admite ca unele pensii să fie stabilite în baza unei formule matematice iar altele să fie stabilite în mod subiectiv de cei care dețin puterea. Este inutil să le ceri acestora să nu exagereze în privința cuantumului pensiilor speciale pentru că voința lor mânată de lăcomie și bazată pe dreptul de a decide va fi tentată să stabilească sume din ce în ce mai mari fără să mai țină cont de discrepanțele monstruoase față de pensiile contributive. Să sperăm că vor fi temperați de către instituțiile Uniunii Europene., deoarece îmi este foarte clar că nu se tem de revolta milioanelor de pensionari care au o pensie mai mică de 3000 ( trei mii ) de lei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cât timp vor exista legi speciale pentru anumiți pensionari voi continua să afirm că acest fapt este o aberație pentru o societate democratică și o nerușinare pentru conducătorii care apără și mențin această aberație. Nu pot admite un arbitrariu total în stabilirea sumei de bani pe care ți-o dă societatea, statul în perioada care urmează vieții profesionale active. Ce minte normală poate admite ca unele pensii să fie stabilite în baza unei formule matematice iar altele să fie stabilite în mod subiectiv de cei care dețin puterea. Este inutil să le ceri acestora să nu exagereze în privința cuantumului pensiilor speciale pentru că voința lor mânată de lăcomie și bazată pe dreptul de a decide va fi tentată să stabilească sume din ce în ce mai mari fără să mai țină cont de discrepanțele monstruoase față de pensiile contributive. Să sperăm că vor fi temperați de către instituțiile Uniunii Europene., deoarece îmi este foarte clar că nu se tem de revolta milioanelor de pensionari care au o pensie mai mică de 3000 ( trei mii ) de lei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: