Germania a primit acordul Comisiei Europene pentru a susţine producţia de aşa-numit oţel verde cu două miliarde de euro, suma ce va fi acordată pentru noua fabrică a Thyssenkrupp. Unitatea de producție urmează a fi deschisă în 2026.
Investiția va reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră al producției de oțel.
Cel mai mare producător de oțel din Germania, Thyssenkrupp Steel, dorește să construiască o așa-numită fabrică de reducere directă (instalație DR) în Duisburg, pentru a produce oțel „verde”, care funcționează cu hidrogen neutru din punct de vedere climatic.
Statul Renania de Nord-Westfalia și guvernul federal vor să finanțeze proiectul cu un total de aproximativ două miliarde de euro.
Ajutorul de stat are două componente:
- până la 550 de milioane de euro vor fi utilizate pentru construirea fabricii pentru producerea oțelului va fi operată inițial cu gaz natural, care va fi înlocuit cu hidrogen regenerabil, până în 2037
- pană la 1,45 miliarde de euro urmează să fie utilizate pentru finanțarea unui mecanism destinat să acopere costurile suplimentare în primii zece ani de funcționare a noii unități, adică pentru achiziționarea procurarea și utilizarea hidrogenului regenerabil, în locul așa-numitul hidrogen albastru.
Peste 58 de milioane de tone de emisii de CO2 pot fi evitate pe toată durata de viață a proiectului, conform Comisiei Europene.
Thyssenkrupp s-a angajat să transmită în mod activ industriei și științei cunoștințele dobândite ca parte a proiectului.
(Citește și: „Germania – ajutor de peste 2 mld. euro pentru ThyssenKrupp: Ministrul Economiei promite să păstreze în viață siderurgia„)
Cea mai mare finanțare convenită până acum
Ministrul federal al Economiei, Robert Habeck (Verzi) a salutat aprobarea ajutoarelor de miliarde. „Este o zi foarte bună care arată că Germania, ca țară industrială, are un viitor verde”, a spus joia trecută vicecancelarul german.
Finanțarea de două miliarde de euro este probabil „cea mai mare finanțare care a fost convenită până acum”, a adăugat oficialul, și „demonstrează, de asemenea, loialitatea industriilor consumatoare de energie față de locația lor, spunând vrem să rămânem în Germania, vrem să ne transformăm aici”.
Din perspectiva guvernului de land din Renania de Nord-Westfalia, construirea unității are efecte economice de amploare. „Aceasta este o oportunitate unică, cu perspective pe termen lung pentru crearea de valoare, competitivitatea internațională și păstrarea locurilor de muncă viabile”, a declarat premierul landului, Hendrik Wüst (CDU).
Guvernul de la Berlin începe să preia modelul de politică industrială intervenționistă practicat de Franța
În trecut, guvernele germane s-au arătat reticente față de ajutoarele de stat, dar în mandatul lui Habeck Germania se îndreaptă spre modelul de politică industrială mai intervenționist practicat de Franța, scrie Euractiv.de
În urmă cu două săptămâni, Ministerul Economiei a lansat o schemă de mai multe miliarde de euro, pentru un mecanism intitulat „contracte de carbon pentru diferenţă” al cărui scop este de ajuta industriile cu un consum intensiv de energie să facă trecerea de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen.
Dacă va fi aprobat de Comisie, companiile germane vor putea solicita finanțare guvernamentală pentru decarbonizarea proceselor de producție.
Abordarea mai activă a actualului ministru german al Economiei este și un răspuns la perioada dificilă prin care trece sectorul industrial din Germania.
Firmele se plâng de creșterea costurilor de producție generată de scumpirea energiei și se constată o îngrijorare tot mai evidentă cu privire la competitivitatea companiilor germane și la siguranța locurilor de muncă.
Tranziția către procese de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon va crește în continuare costurile, în special pentru producătorii de oțel. De aceea, sindicatele îndeamnă Ministerul Economiei să pună la dispoziție rapid ajutoare, pentru a proteja investițiile și locurile de muncă.
****
Urmărește-ne pe Google News
