fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Codurile fiscalității: 15 probleme de rezolvat pe ultima sută de metri

de Victor Bratu 24.5.2015

cod_fiscalPotrivit declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta la începutul anului, noile Coduri- fiscal și de procedură fiscală- ar trebui să fie gata pe data de 1 iunie.

Ar mai fi deci 7 zile în care documentele să iasă din comisiile de specialitate, să fie votate în camera decizională și publicate în Monitorul Oficial.

7 zile în care, eventual, parlamentarii să ia în serios declarația lui Victor Ponta, potrivit căruia dorește să dea țării, deci mediului de afaceri, cel mai bun program fiscal. Pentru a căpăta acest atribut mai sunt însă lucruri de îndreptat la ceea ce a rezultat în urma dezbaterilor, lobby-ului, amendamentelor și modificărilor aduse proiectelor în ultimele săptămâni.

Reglajele fine la Codul Fiscal

Actualul Cod fiscal este în vigoare din 2003, suferind în toată această perioadă nu mai puțin de 150 de modificări. Părerea unanimă a specialiștilor a fost că era nevoie de un nou Cod, iar opinia lui Gabriel Biriș, expert în fiscalitate și partener al companiei Biriș Goran, este că noul Cod fiscal reprezintă ”un mare pas înainte”, căruia îi lipsesc câteva ”reglaje fine”.

În esență, ar fi vorba despre:

  • O altă plafonare a bazei de calcul pentru contribuțiile sociale. Descurajarea muncii ”la negru” ar deveni mult mai eficientă dacă obligația de plată a contribuțiilor sociale ar fi plafonată mai jos decât 5 salarii medii pe economie, cât este prevederea actuală, și s-ar datora pe toate veniturile din muncă, indiferent de forma în care acestea sunt obținute.
  • La impozitul pe profit, ar fi foarte utilă o consolidare fiscală astfel încât să fie stimulată formarea de companii tip holding.
  • La impozitul pe venit ar trebui eliminat impozitul reținut la sursă pentru colectarea deșeurilor– în practică aici se regăsește una dintre sursele de evaziune fiscală.
  • La TVA, ar fi de preferat să se lărgească la maximum posibil măsura de taxare inversă, prevăzută a se aplica numai asupra tranzacțiilor cu clădiri, părți de clădire sau terenuri. Măsura ar avea ca efect creșterea gradului de colectare al TVA.
  • La capitolul impozite și taxe locale ar trebui reduse cotele suplimentare care sunt atributul autorităților locale. Un maximum de 500% peste procentele admise de Codul fiscal este prea mult.
  • La impozitul pe clădiri, un pas înainte a fost făcut prin eliminarea distorsiunilor care vizau persoanele fizice și cele juridice, dar păstrarea sistemului de impozitare pentru clădiri nerezidențiale, care se face la valoare de inventar, nu stimulează investițiile de calitate și nici nu oferă predictibilitate.
  • La impozitul auto nu s-a schimbat nimic, deci distanța valorică dintre categoriile de motoare va contribui în continuare la fenomenul de ”bulgarizare” al șoselelor românești.

Clarificarea taxării și, mai ales, a procedurii pentru meseriile liberale

O mare problemă, care a suscitat controverse în ultimele săptămâni, și care a lăsat victime în economie în ultimele luni din cauza manierei în care Ministerul Finanțelor a decis că ANAF trebuie interpretată legea este taxarea meseriilor liberale, a activităților îndependente și a drepturilor de autor.
Această măsură trebuie punctată în noile Coduri atât într-o maniera mai clară, care să nu lase loc de interpretări, cât și în felul în care procedura ajută companiile și nu le fac mai vulnerabile, ca acum: procedura prin care ANAF urmărește și aplică legea.

Aici este necesară  stipularea în lege a detaliilor care acum sunt lăsate la aprecierea inspectorilor fiscali care decid în mod subiectiv sau la ordinele Ministerului care schimbă metodologia în funcție de necesitățile bugetare conjuncturale,  ce însemană meserie liberală și ce nu.

Codului de procedură fiscală e un pas înapoi

Dacă la Codul fiscal sunt destule lucruri bune, altele perfectibile, Codul de procedură fiscală legiferează practic liberul arbitru al ANAF, lipsind o orientare pro- business.

  • Principiul ”In dubio contra fiscum” cerut de mediul de afaceri, potrivit căruia orice neclaritate a legii este interpretată în folosul contribuabilului, a fost preluat în sensul său contrar, adică neclaritățile se interpretează numai în spiritul și sensul dorit de legiuitor, iar acesta este, fără echivoc: statul trebuie să încaseze bani de la contribuabili.
  • Termenele de răspuns ale ANAF la solicitările adresate acestuia de agenții economici au fost majorate.
  • Nu există sancțiuni pentru situațiile în care ANAF nu răspunde în termen la aceste solicitări.
  • Pe lângă penalități și dobânzi datorate Fiscului, Codul de procedură fiscală introduce și noțiunea de penalitate de nedeclarare, care se aplică ”nediscriminatoriu” și celor care fac acest lucru cu intenție, și celor care greșesc.
  • În situația în care un agent economic câștigă în instanță un proces împotriva ANAF, Fiscul este obligat să restituie sumele reținute, dar nu este obligat să plătească dobânzi decât dacă acestea sunt cerute în instanță.
  • Contestarea unei decizii de impunere nu aduce și suspendarea executării silite.
  • Reeșalonarea datoriilor, care ar da statului mai multe șanse să recupereze debite, se face foarte greu. O soluție viabilă ar fi ca debitorului să i se dea posibilitatea să gireze cu patrimoniul plata acestor debite.

Zig-zag-urile fiscale ale puterii

Iulie 2014. O formă a Codului Fiscal este publicată pe site-ul MFP şi retrasă la solicitarea premierului Victor Ponta, consecință a reacției dure a mediului de afaceri, care a criticat lipsa de transparență a guvernului. ”S-a publicat ceva ce nu s-a discutat şi ce fusese discutat nu a mai fost promovat”, declara secretarul general AOAR, Cristian Pârvan.

18 februarie. Un proiect al Codurilor fiscale este discutat de guvern în primă lectură. Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor de la acea dată prezintă noutățile: TVA scade în două etape până la 18% în 2018, impozitare diferenţiate pentru microîntreprinderi, dispare impozitul pe construcţiile speciale, la fel și acciza suplimentară la combustibil, accizele scad. Președintele Klaus Iohannis anunță că are ”mari semne de întrebare” privind reducerile anunțate de Guvernul Ponta.

25 februarie. Proiectul Codului Fiscal este discutat din nou de Guvern, premierul Victor Ponta afirmând că un program fiscal mai bun decât cel propus de către Executiv “nu are cine să aibă în România”. Fondul Monetar Internațional atrage atenția că măsurile de relaxare fiscală trebuie analizate ”cu grijă pentru o mai bună înțelegere a modului în care pot fi atinse țintele de deficit fiscal ale României”.

19 martie. Premierul Victor Ponta amână anunțata aprobare în guvern a noilor coduri. Surse guvernamentale transmit presei că scăderea TVA la 20% va fi devansată pentru data de 1 mai și că TVA la produsele de bază va ajunge la 9%, începând cu luna august. Cel însărcinat cu finalizarea prevederilor din Codul fiscal și Codul de procedură fiscala este Darius Valcov, care și-a dat demisia după ce DNA a început urmarirea penală împotriva sa.

25 martie. Proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală sunt aprobate de Guvern. Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, şi la 18% din 2018. Tot din 2016, TVA scade la 9% la produsele de bază. Se introduce taxarea inversă la tranzacțiile cu clădiri, părţi de clădire şi terenuri. Impozitul pe profit scade la 14%, la fel și impozitul pe venit. Impozitul pe dividende este eliminat începând cu 1 ianuarie 2016. Cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scădea din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018. Eugen Orlando Teodorovici devine ministru al Finanțelor.

27 aprilie. Senatul adoptă codurile, cu 90 voturi “pentru”, 36 “împotrivă” și 4 abțineri. Una din modificările majore față de versiunea trimisă de guvern este legată de microîntreprinderile fără angajați: Senatul crește la 5% plafonul de impozitare al veniturilor în cazul microîntreprinderilor cu zero angajați. Tot la 5% este stabilit și plafonul de impozit aplicat dividendelor plătite de o firmă unei alte firme. Senatorii impun și prevederea potrivit căreia, în cazul profesiilor libere, contribuțiile de asigurari sociale de sănătate reprezintă cheltuieli deductibile. Impozitul pe construcții speciale dispare, dar apare sub o nouă denumire. Supra-acciza la combustibili rămâne.

5 mai. Codurile fiscal şi de procedură fiscală intră în dezbaterea Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor. Ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, le cere social-democraţilor să nu propună amendamente, astfel încât documentele să fie adoptate cât mai repede.

15 mai. Ministerul Finanțelor Publice reia discuțiile cu mediul de afaceri privind impozitul forfetar și intenționează să îl introducă în Codul fiscal pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016. A fost și o discuție despre impozitul forfetar, foarte mult solicitat de cei din piață., explică Orlando Teodorovici neconfirmat de mediul de afaceri.

21 mai. Doar 12 din cele 500 de articole ale actului normativ au fost analizate, anunță social-democratul Viorel Ştefan, care susține că ”este de preferat ca discuţiile să dureze mai mult, pentru a evita posibile probleme”. Misiunea tehnică FMI-CE se află deja de 3 zile în România. La guvern continuă discuțiile cu mediul de afaceri, chiar dacă proiectul este plecat de la Palatul Victoria de peste 2 luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.5.2015

Un raspuns

  1. Bogdan loan
    24.5.2015, 5:14 pm

    Acest cod fiscal nu stimuleaza munca intregului lant de investitori profucatori procesatori distribuitori vanzatori,..toti consuma energie si materii prime ce conyin tva de 24% pe care min.de finante il incaseaza lunar si ocazional iar investitorii includ acest tva cheltuiele de productie (24% x n,investitori,.) cauza scumpirii preturilor.
    Solutia consta in restituirea lunar si ocazional a valorii tva 24% din facturile de condum energie si materii prime achitate intregului lant de invedtitori cu scopul de a stimula investitorii si descadere a preturilor cu 24% iar bugetul sa incaseze tva de 24% nu de 9%.
    Din acest moment min.de finante devine pattener de afaceri al investitorilor iar suma restituita poate fi considerata contributie de 24% la stimularea investitorilor. In calitate de paretener de afaceri dar si dr contribuabil cu 24%, min.de finante este indreptatit sa controleze preturile avand ca reper restituirea valorii tva 24% cu un scop precis de stimulare a investitorilor de scadrre a preturilor cu 24% de incasare la buget a 24% nu 9% de stimulare a intoarcerii romanilor acasa de combatere a evaziunii de stimulare a imprumuturilor din banci,.. Din pacate birocratia si ignoranta nu accepta schimbarea pemotiv ca nu aduce voturi. In schimb promisiunile sunt surse sigure de voturi dar si dr stagnare.
    TVA nu trebuie redus ci restituit 100% pentru a fi reinvestit.

Lăsați un comentariu


Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult

Stiri

BNR revizuiește în sus rata inflației – 4,1% în decembrie, cu 0,7 puncte peste prognoza din martie

Alexandra Pele

Rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă în lunile următoare și va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie,… Mai mult

Stiri

Șeful Gărzii de Mediu: Crima organizată face presiuni pe punctele vamale pentru a introduce deşeuri în ţară

Vladimir Ionescu

Structuri de crimă organizată fac presiuni pe punctele vamale din România pentru a introduce cantităţi tot mai mari de deşeuri în ţară, conform comisarului general… Mai mult

Stiri

Spitalul Colentina se redeschide pentru toți pacienții, după un an de la includerea în rețeau Covid

Vladimir Ionescu

Spitalul Clinic Colentina a anunţat, vineri, că se va redeschide ”în foarte scurt timp” şi pentru pacienţii non-Covid, la aproximativ un an după ce a… Mai mult