Codul Fiscal: Propunerile mediului de afaceri și lunga listă de probleme sensibile a Fiscului - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Codul Fiscal: Propunerile mediului de afaceri și lunga listă de probleme sensibile a Fiscului

23 august, 2018

Mediul de afaceri a făcut mai multe propuneri de clarificare și/ sau corectare a unor prevederi ale Codului Fiscal, în proiectul celui nou, care ar urma să fie publicat în această toamnă, potrivit promisiunii Ministerului de Finanțe (MFP).

„Există disponibilitate de dialog din partea ministerului, dar nu există şi garanţii că propunerile care par să fi fost acceptate se vor aplica”,  a declarat Dan Bădin, partener coordonator pentru servicii fiscale și juridice la Deloitte, cu ocazia prezentării de joi a propunerilor.

Bugetul de stat sub presiune

Discuţiile au avut loc în condiţiile în care, „bugetul se află sub presiuni din ce în ce mai mari privind politicile bugetare, pe măsură ce se apropie sfârşitul anului şi nivelul de creştere economică, pe care acestea s-au bazat (5,5%), devine din ce în ce mai puţin realizabil”, a spus expertul citat.


Astfel că, „chiar dacă am avut o aşa numită relativă stabilitate fiscală în ultimele luni este posibil ca în următoarele luni, în următorii ani, să vedem modificări pe zona de fiscalitate”, crede Dan Bădin (foto).

Propunerile cele mai fiebinţi ale mediului de afaceri reprezentat de Deloitte (şi nu numai) vizeză, mai ales următoarele teme:

Deducerile din costul de finanţare

Mediul de afaceri propune adoptarea limitelor maxime de deductibilitate a costului de finanţare prevăzute de directiva europeană în materie, de trei milioane de euro anual, la care s-ar adăuga cel mult 30% din profitul operaţional (EBITDA).

Argumentele:

  • Actualul Cod Fiscal impune, ca urmare a excesului de zel al MFP, praguri de mai multe ori mai mici de deducere, de maxim 200.000 euro din costurile împrumuturilor firmelor de la o instituție financiară, de la un terț sau chiar de la propriul acționar sau asociat, la care se mai adaugă doar 10% din EBITDA.
  • Mai mult, România s-a grăbit să adopte deja praguri mult mai severe decât maximele  directivei europene, care a acordat o perioadă de implementare până la 31 decembrie 2023 în anumite condiții, precum şi opțiunea privind anumite limite de deductibilitate şi plafoane.

„Alte state UE nu s-au grăbit să transpună Directiva,  fiind mai preocupate de impactul asupra competitivității lor fiscale”, a remarcat Alexandra Smedoiu, partener Corporate Tax la Deloitte (foto).

Costurile de finanţare a firmelor au crescut considerabil ca urmare a prevederilor actualului cod fiscal, în condiţiile creşterii dobânzilor, potrivit expertului citat.

Deducerea pierderilor din cesiunea cranţelor

Mediul de afaceri propune abrogarea pragului limită de deductibilitate de 30% din pierderile din creanțe înregistrate ca urmare a unor operațiuni de cesiune.

Argumentele:

  • Introducerea limitei a afectat în special instituțiile financiare care practicau cesiunea de creanțe în scop de reglementare, dar și pe alți jucători din economie, cum ar fi societățile care oferă utilități publice sau societățile de telecomunicații”, spune Alexandra Smedoiu.
  • Se ajunge în situația în care, pentru anumite tipuri de creanțe greu de recuperat, costul cu impozitele datorate să depășească cu mult prețul care poate fi obținut pentru creanțele respective”, iar bugetul de stat nu va încasa impozite mai mari, spune expertul Deloitte.
  • Oricum, impozitul pe profit este abia a patra sursă de venituri fiscale, după TVA, impozitul pe salarii şi cel pe venituri şi renunţarea la prevederea în cauză ar stimula economia.
  • MFP a promis un studiu de impact pe care ar fi trebuit să se bazeze, de fapt, impunerea prevederii.
  • Tratamentul din legea românească este foarte restrictiv prin comparație cu al celorlalte state membre UE. 22 dintre acestea acordă deductibilitate integrală pentru pierderile înregistrate de către instituțiile de credit ca urmare a vânzării de creanțe rezultate din credite neperformante, iar celelalte acordă deductibilitate cu anumite limitări sau în anumite condiții”.

Problemele transferului contribuţiilor sociale la angajaţi

Tendința este ca firmele să mărească salariile brute, dacă pot să o facă, pentru a compensa pierderile de salariu net rezultate din transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Este puțin probabil să se revină la situația anterioară și, de asemeni să se modifice prin lege ordonanța de urgență în materie, pentru că aceasta ar putea fi contestată la Curtea Constiutțională, potrivit experților Deloitte.

De asemeni, este sub semnul întrebării revenirea la scutirea de impozitul pe venit a unor categorii de salariaţi (mai ales a celor din domeniul IT).

Pentru corectarea situaţiei s-a modificat formula de calcul în cazul acestor salariaţi, prin OUG 3/2018, dar numai pentru veniturile din anul 2018.

„Prin urmare ar trebui clarificat care va fi abordarea în anii următori”, a remarcat Raluca Bontaș (foto), partener Deloit pentru Global Employer Services.

Recuperarea TVA de la firmele în faliment

Mediul de afaceri din România suferă pentru că nu sunt preluate ca atare, în practica fiscală românească, efectele unor decizii ale Curţii Europene de Justiţie.

Astfel, firmele nu pot recupera TVA plătită pentru livrările către firmele intrate în faliment, decât după încheierea procedurii prin hotărâre judecătorească, până la care pot trece mulţi ani de zile.

„Este vorba de o măsură de protecție a veniturilor bugetare considerată excesivă și de Curtea de Justiție a UE (cazul Di Maura) întrucât procedurile de faliment pot dura 10 ani, timp în care achită taxa pentru bunuri/servicii de care nu a beneficiat”, spune Raluca Bâldea (foto), Director pentru impozite indirecte.

Soluția propusă „poate fi aceea de recuperare de către furnizor a TVA de la buget în baza sentinței prin care s-a decis intrarea în faliment a debitorului, în loc de cea care consacră finalizarea procesului de faliment”.

Pentru alte tipuri de creanțe neîncasate, care nu implică falimentul / insolvența debitorilor, ar trebui definit mai clar ce înseamnă „un termen rezonabil – de la care neplata creanței devine certă și furnizorul are dreptul de a recupera TVA de la buget – precum și o serie de informații, validate de debitor, care să dovedească imposibilitatea recuperării sumei”, mai spune expertul citat.

România la președinția Consiliului UE – fără opinie privind taxarea economiei digitale

Mediul de afaceri remarcă întârzierea reglementărilor româneşti faţă de procesul de digitalizare a economiei şi societăţii în general.

„În perspectiva preluării președinției Consiliului UE, România trebuie să analizeze și agenda fiscală europeană, de exemplu baza comună de impozitare a profiturilor sau taxarea economiei digitale”, atrage atenția Dan Bădin.

Până acum, „autoritățile române nu și-au exprimat opinia pe aceste teme și nici nu știm dacă au alte inițiative, impresia fiind că merg în direcția acceptării propunerilor europene”, remarcă expertul Deloitte.

Problema criptomonedelor

Experții Deloitte au remarcat absența unei precizări explicite a impozitării veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede în România, aceastea fiind trecute la „alte venituri” fiscale și împozitate la valoarea brută a câștigurilor și nu a celei nete de costurile de achiziție.

„Contribuabilii tind să creadă că sunt neimpozabile. O menționare expresă ar conduce la o conștientizare mai mare și ar reduce riscul la care se expun aceste persoane în cazul unui control viitor”, spune Raluca Bontaș.

Există și o propunere, „dar cu puține șanse de a fi acceptată, de a le include în categoria veniturilor din investiții, care ar însemna recunoașterea naturii investiționale a acestui tip de instrument și implicit a cheltuielilor”.

În ambele variante, chiar și în situația reducerii bazei de impozitare, „statul ar colecta o sumă mai mare din impozite în aceste cazuri decât în prezent”, spune expertul citat.

Nu există însă o abordare coroborată a autorităților române. Banca Națională nu recunoaște statutul de monedă a așa ziselor criptomonede, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară nu recunoaște vreun instrument de tranzacționare pe baza criptomonedelor.

E drept că nici nu există vreo inițiativă venită din piață pentru tranzacționarea unor produse derivate pe bază de criptomonedă, ceea ce face dificilă decelarea tranzacțiilor în scop speculativ, deci impozabile.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În schimb, românii se declară deținători de criptomonede într-o proporție mai mare (12%) decât media la nivel european (9%) și dublă față de cea a britanicilor și francezilor, potrivit unui studiu ING, citat de Mediafax.

Românii au fost depăşiţi doar de turci, cu o proporție de 18%, printre cele 13 ţări din Europa, Statele Unite şi Australia incluse în sondajul ING.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr